Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030, document care reprezintă un jalon de reformă în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit autorităților, adoptarea strategiei permite deblocarea unor fonduri europene în valoare de peste 972,4 milioane de euro, destinate investițiilor în comunități și proiectelor de protejare a patrimoniului natural.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că adoptarea documentului marchează îndeplinirea unui obiectiv important din PNRR și oferă României un cadru clar pentru protejarea biodiversității.

„Astăzi, România a îndeplinit un jalon de reformă foarte important pentru PNRR, în valoare de aproape un miliard de euro. Adoptarea strategiei dă undă verde pentru ca acești bani să intre în economia României și să susțină investiții vitale pentru sute de comunități”, a transmis ministrul.

Strategia stabilește direcțiile de acțiune pentru perioada 2026–2030, având ca obiectiv protejarea, restaurarea și utilizarea durabilă a biodiversității din România. Documentul include 11 obiective naționale și un Plan național de acțiune, care stabilește pentru fiecare măsură instituțiile responsabile, termenele de implementare, sursele potențiale de finanțare și indicatorii de performanță.

Printre principalele măsuri prevăzute se numără restaurarea ecosistemelor degradate, îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor, consolidarea managementului ariilor naturale protejate, refacerea conectivității ecologice și combaterea speciilor alogene invazive. Potrivit Ministerului Mediului, aceste acțiuni contribuie la reducerea efectelor secetei și inundațiilor, stocarea carbonului, menținerea fertilității solurilor și sprijinirea agriculturii și economiei.

Strategia prevede, de asemenea, integrarea obiectivelor de conservare a biodiversității în politicile din domenii precum agricultura, silvicultura, energia, transporturile și infrastructura, astfel încât impactul asupra naturii să fie analizat încă din etapa de planificare a investițiilor. Implementarea măsurilor va fi monitorizată periodic, pe baza unor indicatori de performanță și evaluări intermediare care vor permite adaptarea politicilor în funcție de rezultate.

România este singurul stat membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia se regăsesc cinci regiuni biogeografice distincte, iar noua strategie aliniază politicile naționale la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 și la Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming–Montreal. Documentul a fost elaborat prin consultarea autorităților publice, instituțiilor de cercetare, organizațiilor neguvernamentale și experților în domeniu.