România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, iar debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la un nivel fără precedent pentru sezonul cald. Potrivit datelor și prognozelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), fluviul riscă să înregistreze cel mai mic debit din istoria măsurătorilor pentru luna august, pe fondul secetei severe care afectează atât România, cât și bazinul superior al Dunării.

În prezent, debitul Dunării la intrarea în România este de 1.550 metri cubi pe secundă, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, de 4.700 mc/s, și mult sub media lunii august, de 3.900 mc/s.

Hidrologii avertizează că, în data de 6 august, debitul ar putea coborî chiar sub pragul minim istoric înregistrat în august 2003, când Dunărea avea un debit de 1.600 mc/s. Deși în ianuarie 1985 a fost consemnat un debit de aproximativ 1.400 mc/s, specialiștii precizează că acel episod nu este comparabil, deoarece a fost cauzat de blocarea scurgerii apei din cauza podurilor de gheață formate pe sectorul românesc al fluviului.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, situația este și mai gravă. Dacă anul trecut debitul era de aproximativ 2.000 mc/s, în prezent acesta este cu aproape 25% mai redus.

Nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă

Scăderea debitului afectează direct și nivelul apei în zona Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Cota Dunării este în prezent de -209 centimetri, iar prognozele indică o coborâre până la -225 centimetri în 8 august, ceea ce înseamnă o scădere suplimentară de aproximativ 16 centimetri, în ritmul de două-trei centimetri pe zi.

Menținerea unui nivel minim al apei este esențială pentru alimentarea cu apă necesară sistemelor de răcire ale centralei nucleare, care produce aproximativ 20% din energia electrică a României.

Râurile din mai multe regiuni ale țării seacă

Problemele nu se limitează la Dunăre. Debite mult sub valorile normale sunt înregistrate și pe râurile interioare din Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Moldova. În unele sectoare din vestul țării, în special în Crișana, au apărut deja fenomene de secare, iar hidrologii estimează că acestea se vor accentua în perioada următoare.

Potrivit specialiștilor, următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic, întrucât deficitul de precipitații persistă atât în România, cât și în statele din bazinul superior al Dunării.

Există totuși un semnal pozitiv. Ploile căzute în ultimele zile în Austria au dus la creșterea debitelor râurilor interioare, însă efectele vor ajunge la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile și în zona Cernavodă după încă aproximativ cinci zile. Chiar și în aceste condiții, specialiștii estimează doar o staționare sau o ușoară creștere a debitului, până în jurul valorii de 1.600 mc/s, nivel care rămâne însă mult sub media normală a lunii august.

Barje scufundate controlat și lucrări de dragaj

Pentru limitarea efectelor nivelului extrem de scăzut al Dunării, autoritățile pregătesc o serie de intervenții tehnice fără precedent.

După finalizarea măsurătorilor batimetrice realizate de Forțele Navale Române, va începe scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră. Acestea vor avea rolul de a dirija un volum mai mare de apă din Brațul Bala către Dunărea Veche, în dreptul Cernavodă.

În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos desfășoară lucrări de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala.

Specialiștii explică faptul că operațiunea este extrem de complexă și presupune realizarea unui epiu – un dig de dirijare a curenților – pentru concentrarea debitelor către sectorul Cernavodă. Totodată, autoritățile avertizează că există riscuri tehnice importante, inclusiv posibilitatea ca efectul hidraulic urmărit să nu fie atins integral din cauza nivelurilor extrem de scăzute ale fluviului. Lucrările pot provoca și o creștere temporară a turbidității apei.

Apel la economisirea apei și energiei

Autoritățile dau asigurări că vor lua toate măsurile necesare pentru menținerea debitelor minime necesare funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.

În același timp, oficialii precizează că principalele 40 de lacuri de acumulare ale României au în prezent un grad de umplere de aproximativ 70%, acestea reprezentând rezerva strategică pentru alimentarea cu apă a populației.

În contextul secetei hidrologice severe, autoritățile fac apel la populație să utilizeze responsabil atât apa, cât și energia electrică, subliniind că fiecare măsură de economisire poate contribui la depășirea acestei perioade critice.