Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) s-a alăturat, marți, 24 martie 2026, protestului minerilor din Piața Victoriei, avertizând că închiderea capacităților miniere nu este doar o problemă energetică, ci un factor direct de destabilizare socială. „Cine plătește prețul social al închiderii minelor?” este întrebarea care rămâne fără răspuns din partea decidenților.
24 martie 2026 – Într-un gest de solidaritate inedit, sindicatele care reprezintă angajații din sistemul penitenciar au ieșit alături de minerii protestați în fața Guvernului, subliniind că decizia de închidere a minelor are efecte în lanț care ajung, inevitabil, până la porțile închisorilor.

⚡ Criza energetică și costul social al deciziilor „pe hârtie”

FSANP contestă fundamentul deciziei de închidere a minelor, pe care o consideră nu rezultatul unei analize economice serioase, ci consecința unor angajamente formale asumate prin PNRR și a unei aplicări rigide a politicilor de mediu, fără adaptare la realitatea națională.
„În timp ce România își demolează propriile resurse energetice, state din Uniunea Europeană au revenit pragmatic asupra deciziilor inițiale. Germania, spre exemplu, a redeschis și menținut în funcțiune capacități pe cărbune pentru a-și asigura securitatea energetică în context de criză. Polonia, Cehia, Bulgaria, Grecia au o direcție sănătoasă în ceea ce privește închiderea minelor, punând pe primul loc interesul național. România ce face, domnule prim-ministru?” – atrag atenția reprezentanții FSANP.
Sindicaliștii subliniază că, în timp ce populația suportă facturi tot mai mari la energie, România renunță la capacități interne de producție, agravând dependența externă și vulnerabilitatea strategică.

👨‍👩‍👧‍👦 Din comunitate, spre penitenciar: traseul unei politici publice falimentare

Mesajul central al FSANP este unul dur, dar argumentat statistic și social: închiderea minelor înseamnă concedieri în masă, comunități distruse și familii destabilizate. Iar efectele nu se opresc la șomaj.
Etapă
Consecință
Pierderea locului de muncă
„Stâlpul” familiei rămâne fără venituri
Destabilizare familială
Creșterea riscului de dezagregare a familiei
Impact asupra copiilor
Abandon școlar, marginalizare, vulnerabilitate
Intrarea în infracționalitate
Delincvență ca mecanism de supraviețuire
Sistemul penitenciar
Creșterea numărului de deținuți
„Avem peste 25.000 de deținuți. Nu mai vrem alții. România duduie de infracționalitate.”
Potrivit FSANP, statul român tratează efectele, nu cauzele: în loc să investească în educație, protecție socială și menținerea locurilor de muncă, preferă să suporte costuri mult mai mari în sistemul de ordine publică și siguranță națională.
„În loc să construiți penitenciare, mai bine ați investi în educație și în politici publice coerente care să îi țină pe români departe de pușcărie.” – declară Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP.

🗣️ Apel la responsabilitate politică: „România este vulnerabilă pe toate palierele”

Sindicatele din penitenciare constată o degradare periculoasă a coeziunii sociale, alimentată direct de o clasă politică incapabilă să genereze unitate și direcție.
„Românii au fost împinși unii împotriva altora, transformați în adversari într-un climat de tensiune politică permanentă, în care dezbinarea a devenit instrument de guvernare. Niciodată în ultimii ani societatea românească nu a fost mai fragmentată, mai iritată și mai lipsită de încredere în clasa politică, ca acum.”
FSANP solicită ferm partidelor aflate la guvernare – PSD, PNL, USR, UDMR – responsabilitate, stabilitate și dialog real, avertizând că strategia de confruntare internă nu face decât să adâncească criza și să slăbească statul.

✅ Revendicările FSANP

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor formulează următoarele solicitări către Guvern:
  1. Stoparea închiderii minelor sub pretextul PNRR sau al unor ținte de mediu aplicate fără discernământ;
  2. Adoptarea unor măsuri compensatorii reale pentru comunitățile afectate;
  3. Echilibru între tranziția energetică și securitatea economică și socială;
  4. Investiții preventive în educație, protecție socială și politici de menținere a locurilor de muncă;
  5. Dialog social autentic, nu decizii luate în izolare față de realitatea din teren.
„Costul nu va fi doar economic, ci profund uman. Întrebarea rămâne una simplă și fără răspuns din partea decidenților: cine plătește prețul social al închiderii minelor?” – încheie comunicatul FSANP.
Protestul comun al minerilor și al sindicatelor din penitenciare continuă în Piața Victoriei, urmând ca decidenții să fie somați să ofere răspunsuri concrete, nu doar promisiuni pe termen lung. 🇷🇴⚒️⚖️