În anul 2020, România a fost obligată de CEDO să plătească despăgubiri record, cele mai mari din ultimii 10 ani. Pentru un total 188 de dosare, statul român a fost obligat la fabuloasa sumă de 33.874.800 euro despăgubiri. Statistica a fost întocmită de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor CEDO.

De ce au fost anul acesta despăgubiri mai mari decât în anii anteriori? Iată explicaţia.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după ce a pronunțat o hotărâre pilot împotriva României, în anul 2010, a așteptat măsurile legislative din țara noastră, apreciind că situația proprietarilor de imobile naționalizate se va rezolva pe plan intern.

Multe dintre dosarele aflate la CEDO au fost suspendate, dar în România, în ultimii zece ani, nu s-au soluționat aceste probleme.

Prin urmare, instanța europeană a trecut la analizarea dosarelor și a stabilit că proprietarii ale căror imobile au fost înstrăinate chiriașilor și nu mai puteau fi restituite în natură trebuie să primească despăgubiri la valoarea actuală. În România, ei ar fi primit despăgubiri mai mici, în funcție de anumite grile notariale, în 5 tranșe anuale și cu multe diminuări aplicate de funcționarii ANRP.

Într-un studiu realizat de Asociația pentru Proprietate Privată (APP România) se evidențiază cauzele CEDO în care nerespectarea dreptului de proprietate a dus la condamnarea țării noastre, iar raportat la cuantumul total al despăgubirilor din anul 2020, peste 97% au fost sume atribuite în astfel de dosare.

Astfel, din 34.700.924  de euro (despăgubiri pe care România le are de plătit din condamnările de anul acesta), 33.874.800 de euro reprezintă sume stabilite în 10 hotărâri pronunțate de CEDO pentru nerespectarea dreptului de proprietate în România. (anexăm calculul detaliat și link-uri către aceste hotărâri).

Aceste dosare nu ar fi ajuns la CEDO dacă nu ar fi parcurs mai întâi toate căile de atac interne. Dacă judecătorii români ar fi aplicat în mod corect prevederile Convenției europene a drepturilor omului, acești proprietari nu ar mai fi fost nevoiți să apeleze la instanța europeană.

Statul român nu ar mai fi plătit acum despăgubiri dacă autoritățile administrative ar fi soluționat la timp dosarele de despăgubiri, însă acestea nu au respectat nici termenele stabilite prin legea elaborată chiar de funcționarii ANRP.

ANRP ar fi trebuit să soluționeze până la 20 mai 2018 toate dosarele constituite în temeiul Legii nr. 10 din 2001 pe care le avea înregistrate la data apariției Legii nr. 165/2013, dar până la acea dată soluționase doar 52% dintre acestea.

Primăria București ar fi trebuit să soluționeze toate notificările in temeiul Legii nr. 10/2001 până în ianuarie 2016. În 18 ani, această instituție a rezolvat doar 51% dintre dosare. Mai sunt peste 20.000 de notificări (din aproximativ 42600) care încă așteaptă la rând.

Comisiile locale de fond funciar din cadrul primăriilor de sector din Municipiul București nu au finalizat inventarierea terenurilor agricole neputându-se astfel continua procesul de acordare de despăgubiri deoarece potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 165 din 2013 acestea nu pot propune acordarea de despăgubiri dacă nu fac dovada ca nu pot oferi în compensare -fie și parțială- alte imobile.

La comisiile locale de fond funciar din toată țara se află numeroase cereri neanalizate, unele chiar din 1991; în prezent sunt foarte multe procese care au ca obiect soluționarea de către instanțe a acestor cereri după declararea ca neconstituționale a dispozițiilor care îngrădeau accesul la justiție acestor persoane.

De altfel, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor Curții Europene, i-a solicitat României să ia măsurile urgente care se impun și să transmită, până la 31 mai 2019, stadiul soluționării acestor dosare, însă statul român nu a avut nicio reacție în acest sens.

Prin urmare, condamnările României la CEDO din acest an sunt justificate.

Lista cauzelor în care România a fost obligată să plătească despăgubiri pentru nerespectarea dreptului de proprietate:

  1. Cauza Nistor și alții contra României[1] – hotărârea din 16.07.2020 – 29 de dosare conexate – despăgubiri totale de 4.993.413 euro.
  2. Cauza Dimitrie Dan Popescu și alții contra României[2] – hotărârea din 29.09.2020 – 25 de dosare conexate – despăgubiri totale de 989.350 euro.
  3. Cauza Molațiu și alții contra României[3] – hotărârea din 29.09.2020 – 21 de dosare conexate – despăgubiri totale de 357.915 euro.
  4. Cauza Komaromi și alții contra României[4] – hotărârea din 29.09.2020 – 24 de dosare conexate – despăgubiri totale de 059.379 euro
  5. Cauza Lengauer și alții contra României[5] – hotărârea din 29.09.2020 – 23 de dosare conexate – despăgubiri totale de112.765 euro.
  6. Cauza Grigorescu și alții contra României[6] – hotărârea din 29.09.2020 – 5 dosare conexate – despăgubiri totale de060.034 euro.
  7. Cauza Buttner și alții contra României[7] hotărârea din 29.09.2020 – 5 dosare conexate – despăgubiri totale de 554 euro.
  8. Cauza Nasta și alții contra României[8] – hotărârea din 20.10.2020 – 12 dosare conexate – despăgubiri totale de 6.145.190 euro.
  9. Cauza Luca Vasiliu și alții contra României[9] – hotărârea din 20.10.2020 – 19 dosare conexate – despăgubiri totale de 3.586.928 euro
  10. Cauza Konya și alții contra României[10] hotărârea din 17.11.2020 – 25 de dosare conexate – despăgubiri totale de 3.605.272 euro