România a încheiat primele cinci luni ale anului 2026 cu un deficit bugetar redus semnificativ, coborând la 1,75% din PIB, față de 3,35% în aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară la 31 mai, care arată o ajustare de peste 28,3 miliarde de lei, un rezultat considerat de autorități drept un semnal pozitiv pentru piețele financiare și agențiile de rating.
Conform datelor oficiale, deficitul bugetar a ajuns la 35,94 miliarde lei, marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că reducerea deficitului nu s-a făcut prin tăierea investițiilor, ci printr-un control riguros al cheltuielilor curente și o absorbție mai bună a fondurilor europene.
„Nu suntem într-o zonă de confort și nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuțiile cu agențiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult”, a declarat Alexandru Nazare, adăugând că execuția bugetară ajută la argumentarea credibilității României în fața partenerilor externi.

Veniturile la buget au crescut cu 9,2%

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 279,49 miliarde lei, în creștere cu 9,2% față de primele cinci luni din 2025. Dinamica pozitivă a fost susținută în principal de:
  • Încasările din TVA: Au explodat, crescând cu 22,9%, ajungând la 60,20 miliarde lei, pe fondul modificărilor legislative și al accelerării încasărilor brute.
  • Impozitul pe salarii și venit: A crescut cu 13,7%, influențat și de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, IT și agricultură.
  • Impozitul pe dividende: A înregistrat un avans spectaculos de 40,9%.

Investițiile au crescut, deși cheltuielile de personal au scăzut

Un aspect central al execuției bugetare este reorientarea cheltuielilor. Deși totalul cheltuielilor a scăzut nominal cu 1,5% (la 315,43 miliarde lei), structura acestora s-a schimbat în favoarea dezvoltării.
  • Investițiile publice au crescut cu 4,16 miliarde lei, ajungând la 44,73 miliarde lei. Mai mult de 71% din aceste fonduri provin din proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile (UE și PNRR).
  • Cheltuielile de personal au scăzut cu 2,9 miliarde lei, ca urmare a limitării sporurilor și a cheltuielilor salariale, ponderea acestora în PIB ajungând la 3,3%.
  • Cheltuielile cu dobânzile au crescut însă cu aproape 4 miliarde lei, ajungând la 26,81 miliarde lei, reflectând costurile ridicate de finanțare și îndatorarea statului.

Asistența socială și compensările

Cheltuielile cu asistența socială au scăzut ușor, cu 0,7%, ajungând la 105,45 miliarde lei. Autoritățile menționează că plățile pentru compensarea facturilor la energie au fost mult mai mici comparativ cu perioadele de criză anterioare, suma alocată în primele cinci luni fiind de doar 96,49 milioane lei.
Execuția bugetară la cinci luni transmite mesajul că România poate realiza consolidare fiscală fără a bloca investițiile publice, mizând pe fondurile europene pentru a susține dezvoltarea într-un context economic global încă volatil.