Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, va fi arestat pentru crime de război. Curtea Penală Internațională a emis, vineri, un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin.

Președintele Rusiei va fi arestat dacă ajunge în una din țările care recunosc competența Curții Penale Internaționale.

“Astăzi, 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare împotriva a două persoane în legătură cu situaţia din Ucraina: dl. Vladimir Vladimirovici Putin şi dna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, a precizat CPI într-un comunicat.

Putin “este prezumat responsabil de crimă de război privind deportarea ilegală a populaţiei (copiilor) şi de transfer ilegal al populaţiei (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând din 24 februarie 2022 “, a adăugat CPI, subliniind că există “motive rezonabile de a crede că dl.Putin este personal responsabil de crimele menţionate mai sus”.

CPI, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, anchetează de peste un an eventuale crime de război sau crime împotriva umanităţii comise în cursul ofensivei ruse.

Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, dar Kievul a acceptat competenţa Curţii pe teritoriul său şi colaborează cu procurorul acestei instanţe de la Haga.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a comparat vineri mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională împotriva lui Vladimir Putin cu hârtia igienică.

“Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin. Nu mai este nevoie să explic unde trebuie folosită această hârtie”, a scris el pe Twitter în engleză, terminându-şi mesajul cu un emoticon simbolizând hârtia igienică.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că mandatul de arestare emis de CPI nu are nicio valoare juridică, deoarece Rusia nu recunoaşte acest tribunal.

“Rusia, la fel ca un anumit număr de ţări, nu recunoaşte competenţa acestui tribunal. Prin urmare, din punct de vedere al legii, deciziile acestui tribunal sunt nule şi neavenite”, a declarat Peskov.

În acelaşi timp, comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, vizată împreună cu Putin de mandatul de arestare al CPI, din cauza unor presupuse deportări de copii ucraineni, a dat asigurări că îşi va continua munca.

“Este frumos din partea comunităţii internaţionale să aprecieze munca noastră de ajutorare a copiilor ţării noastre, faptul că nu îi lăsăm în zonele de operaţiuni militare şi că îi scoatem de acolo (…) Există sancţiuni din toate ţările (…) Însă ne vom continua munca”, a afirmat ea, citată de agenţia rusă presă RIA Novosti.

Anterior, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a denunţat deciziile “lipsite de sens” şi “insignifiante” ale CPI după anunţul privind emiterea unui mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin pentru crimă de război.

Statutul de la Roma este textul fondator al Curţii Penale Internaţionale, care îşi are sediul la Haga, în Ţările de Jos.

123 de țări sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. Tratatul nu a fost nici semnat nici ratificat de câteva țări importante precum Statele Unite, Rusia, China, Israel și Irak.