Valeriu Streleț este noul prim ministru al Republicii Moldova

Valeriu Streleț a fost acceptat joi, de Președintele Nicolae Timofti, în funcția de prim ministru al Republicii Moldova. În aceeași zi, premierul împreună cu noul cabinet au primit votul Parlamentului de la Chișinău și au depus jurământul de învestitură.

Republica Moldova are din nou un Guvern plin, după 45 de zile de interimat, ca urmare a demisiei lui Chiril Gaburici, acuat că și-a falsificat diploma de bacalaureat.

Premierul Valeriu Streleț alături de membrii noului cabinet au depus joi, jurământul de învestitură în fața Președintelui Republicii Moldova.

Noul guvern a fost confirmat cu voturile a 52 de parlametari, cu unul mai mult decât minimul necesar pentru învestire. În favoarea guvernului Streleț au votat toți deputații noii coaliții (Alianța pentru Integrare Europeană-3) formată din Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat și Partidul Liberal. Deputații Partidului Socialiștilor și Partidului Comuniștilor au votat împotrivă, iar neafiliații Iurie Leancă (fost premier și fost membru al PLDM), Eugen Carpov și Nicolae Juravschi s-au abținut.

Valeriu Streleț, în vârstă de 45 de ani, este membru al Partidului Liberal Democrat, formațiune care, începând cu 2009, a mai dat doi premieri — Vlad Filat, care a fost demis de către parlament în 2013, și Iurie Leancă, acesta părăsind partidul anul trecut după ce nu a mai fost desemnat premier, lui succedându-i Chiril Gaburici.

Valeriu Streleț a fost a doua opțiune a liberal-democraților cărora le-a revenit funcția de premier conform acordului de constituire a noi coaliții de guvernare în care a intrat și cel de-al treilea partid proeuropean — Partidul Liberal. Inițial a fost propusă Maia Sandu, fost ministru al educației, care s-a remarcat prin pozițiile sale dure referitoare la corupția din Republica Moldova, dar candidatura acesteia nu a fost agreată de celelalte două partide din coaliție.

Partidul Liberal Democrat își păstrează în funcții cinci miniștri: Natalia Gherman — la Externe, Oleg Bălan — la Interne, Anatol Arapu — la Finanțe, Ion Sula — la Agricultură, iar Mircea Buga va trece de la Ministerul Sănătății la cel al Muncii și Protecției Sociale. Ministerul Tineretului va fi condus de Loretta Handrabura, ministru-adjunct al educației în guvernul precedent.

Și de la Partidul Democrat au rămas în guvern cinci miniștri: Stephane Bride — la Economie, Pavel Filip — la Tehnologia Informației și Comunicațiilor, Monica Babuc — la Cultură, Vasile Bâtcă — la Ministerul Construcțiilor, iar Ruxanda Glăvan va trece de la Ministerul Muncii la Ministerul Sănătății. În funcția de ministru al justiției a fost numit Vladimir Cebotari, actualul șef al I.S. Calea Ferată din Moldova.

Cele patru ministere care au revenit Partidului Liberal vor fi conduse de Corina Fusu — la Educație, Anatol Șalaru — la Apărare, Iurie Chirinciuc — la Transporturi, iar Valeriu Munteanu va fi ministru al mediului. Totodată, deputatul liberal Gheorghe Brega a fost numit în funcția de vicepremier pe probleme sociale.

În noul guvern și-a păstrat postul și Victor Osipov, el urmând să ocupe în continuare funcția de vicepremier pentru integrare.

Ministerul Afacerilor Externe salută învestirea noului Guvern pro-european al Republicii Moldova, pe baza unui Program de activitate cuprinzător, în consens cu aşteptările cetăţenilor, care include ca obiectiv prioritar integrarea europeană a Republicii Moldova.

„România susţine pe mai departe, ferm şi necondiţionat, parcursul european al Republicii Moldova, precum şi racordarea plenară şi ireversibilă a acesteia la familia europeană. Urez succes colegilor de la Chişinău pe acest drum”, a declarat Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe.

Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă încrederea că noul Executiv va continua, într-o manieră angajantă, aplicarea cuprinzătoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, aprofundarea reformelor democratice şi consolidarea stabilităţii macroeconomice. Votul popular pro-european din 30 noiembrie 2014, reconfirmat, recent, la alegerile locale din luna iunie 2015 a dat un mandat clar pentru continuarea proiectului european şi modernizarea de ansamblu a statului şi instituţiilor. Aceste priorităţi au nevoie să se regăsească în efortul concret, de zi cu zi, al noului Guvern de la Chişinău.