Cardiomiopatia este o boală a mușchiului inimii care poate duce la bătăi neregulate ale inimii, insuficiență cardiacă și chiar deces. Deși nu există un remediu pentru cardiomiopatie, sunt disponibile tratamente pentru a gestiona simptomele și pentru a ajuta la prevenirea progresiei bolii. 

Există cardiomiopatia dilatativă sau hipertrofică, restrictivă și aritmogenă a ventriculului drept. Cu diagnosticare și tratament precoce, mulți oameni cu cardiomiopatie pot trăi o viață lungă și sănătoasă.

Funcţia inimii

Inima este o pompă care conține patru camere: atriul drept, ventriculul drept, atriul stâng și ventriculul stâng. Sângele care revine la inimă din corp curge în atriul drept și apoi în ventriculul drept. Sângele este pompat din ventriculul drept în plămâni, unde este oxigenat şi revine apoi la inimă prin atriul stâng. 

Sângele din atriul stâng curge în ventriculul stâng, care pompează sângele din aortă pentru a furniza oxigen creierului, mușchilor și altor organe și țesuturi.

Ce este cardiomiopatia dilatativa?

Cardiomiopatia dilatativa (CMD) este o afecțiune în care mușchiul inimii devine slăbit. Astfel, camerele inimii să devin mari și nu pot pompa sângele în mod eficient. Cardiomiopatia dilatativă poate fi cauzată de o varietate de afecțiuni, inclusiv infecții virale, abuz de substanțe, diabet necontrolat și anumite tulburări genetice. În multe cazuri, cauza este necunoscută.

Cardiomiopatia dilatativă generează o varietate de simptome, inclusiv dificultăți de respirație, oboseală și insuficiență cardiacă. Sunt disponibile tratamente care ajută la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții. Diagnosticul se face de obicei pe baza unei analize a simptomelor, a istoricului medical, a unui examen fizic, electrocardiogramă (ECG), ecocardiogramă și alte teste.

În această afecţiune, cel mai des este afectat ventriculul stâng, dar poate fi afectat şi ventriculul drept. Pe măsură ce funcţionalitatea acestora devine deficitară, apar semnele şi simptomele insuficientei cardiace care nu înseamnă că inima se opreşte, ci că funcţionează deficitar. Insuficienţa cardiacă poate fi uşoară şi atunci nu provoacă simptome sau severă când muşchiul inimii este afectat considerabil şi duce la dificultate de respiraţie şi oboseala în repaus. 

Tratamentul cardiomiopatiei dilatativă poate include modificări ale stilului de viață, medicamente orale și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale.

Ce este cardiomiopatia hipertrofică

Cardiomiopatia hipertrofică (HCM) este o boală în care mușchiul inimii devine anormal de gros (hipertrofiat). Îngroșarea mușchiului inimii poate îngreuna inima să pompeze sânge. Cardiomiopatia hipertrofică rămâne adesea nediagnosticată, deoarece multe persoane care suferă de această boală au puține simptome și pot duce o viață normală, fără probleme semnificative. 

Cu toate acestea, la un număr mic de persoane cu HCM, mușchiul inimii îngroșat poate provoca dificultăți de respirație, dureri în piept sau probleme în sistemul electric al inimii, ducând la ritm cardiac anormal (aritmii) sau moarte subită.

Semnele și simptomele cardiomiopatiei hipertrofice pot includ dureri în piept mai ales în timpul exerciţiilor fizice, leşin în timpul efortului sau după depunerea acestuia, palpitaţii, suflu cardiac pe care medicul îl poate depista la ascultarea inimii sau dificultăţi de respiraţie în timpul exerciţiilor fizice.  

Când este recomandat să vezi un medic

Sunt multe afecţiuni care pot provoca dificultăţi în respiraţie sau palpitaţii. Însă, dacă ştii că ai în familie cazuri de cardiomiopatie dilatativă sau hipertrofică, este recomandat să faco o consultaţi de specialitate dacă te confrunți cu palpitaţii, respiraţie dificilă, leşin sau dureri în piept. Cardiomiopatia hipertrofică este de obicei ereditară, adică se poate moşteni. Dacă ai un părinte cu cardiomiopatie şansele să suferi şi tu de această afecţiune sunt de până la 50%.

Complicații ale cardimiopatiei hipertrofice

Mulți oameni cu cardiomiopatie nu au probleme semnificative de sănătate, dar acestea pot include: 

Fibrilaţie atrială

Îngroșarea mușchiului inimii, precum și structura anormală a celulelor inimii, pot provoca modificări ale sistemului electric al inimii, ducând la bătăi rapide sau neregulate ale inimii. Fibrilația atrială poate crește riscul de a dezvolta cheaguri de sânge, care pot ajunge la creier și pot provoca un accident vascular cerebral.

Blocarea fluxului sanguin

La mulți oameni, mușchiul inimii îngroșat blochează fluxul de sânge care părăsește inima, provocând dificultăți de respirație la efort, dureri în piept, amețeli și leșin.

Cardiomiopatie dilatativă

La un număr foarte mic de persoane cu HCM, mușchiul inimii îngroșat poate deveni slab și ineficient. Ventriculul se măreşte, iar capacitatea sa de pompare se reduce.

Insuficienţă cardiacă

Mușchiul inimii îngroșat poate deveni în cele din urmă prea rigid pentru a umple eficient inima cu sânge. Drept urmare, inima nu mai poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile corpului.

Moarte subită cardiacă

Rareori, cardiomiopatia hipertrofică poate provoca moarte subită la oameni de toate vârstele. 

Prevenirea

Nu există nicio metodă de prevenire cunoscută pentru cardiomiopatia hipertrofică, dar este important să fie identificată cât mai precoce pentru a prescrie tratamentul și a preveni complicațiile. 

De aceea, dacă ai o rudă de gradul I care suferă de , este bine să faci testele necesare pentru a stabili dacă suferi şi tu.