Veşti bune pentru paritdele nou înfiinţate. Semnăturile necesare participării la europarlamentare sunt aproape de a fi anulate. Partidul Noua Românie a obţinut marţi, o victorie la Tribunalul Bucureşti. Instanţa de judecată a admis cererea PNR cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu neconstituţionalitatea prevederilor Art. 16, Alin. 4 din Legea Nr. 33/2007.

Cele 200,000 de semnături necesare unui partid politic pentru înscrierea la alegerile europarlamentare, sunt la un pas de a fi declarate neconstituţionale. Şi asta graţie demersului făcut de Partidul Noua Românie.

PNR a depus la Tribunalul Bucureşti, o sesizare a CCR, prin care motivează faptul că cele 200,000 de semnături sunt profund neconstituţionale şi că încalcă dreptul de a alege şi de a fi ales, aşa cum sunt stipulate în Art. 37 şi 38 din Constituţia României.

„Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României, faţă de neconstituţionalitatea prevederilor Art 16. Alin. 4 din Legea 33/2007, este întemeiată pe Decizia CCR numărul 75 din 26 februarie 2015, prin care judecătorii au stabilit că cele 25,000 de semnături de susținere necesare pentru înființarea unui partid politic sunt neconstituționale întrucât încalcă dreptul la asociere. Drept urmare, pe logica Deciziei CCR numărul 75 din 26 februarie 2015, cele 200,000 de semnături de susținere necesare candidaturii unui partid la alegerile europarlamentare, sunt neconstituționale întrucât îngrădesc dreptul constituţional de a alege şi de a fi ales. Dintre toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, România, prin cerinţele stipulate la Art. 16 Alin. 4 din Legea 33/2007, are cele mai restrictive condiţii cu privire la candidatura pentru Parlamentul European, îngrădind, în mod clar şi neconstituţional, dreptul de a alege şi de a fi ales aşa cum stipulează Constituţia la Art. 37 şi 38. 15 din cele 28 de state membre ale UE nu cer nici măcar o semnătură de susţinere pentru participarea alegerle europarlamentare.  În timp ce Polonia, care are o populaţie aproape dublă faţă de România, cere doar 10,000 de semnături pentru a putea participa la europarlamentare, iar Spania, care are o populaţie de peste 47 de milioane de locuitori, cere doar 15,000 de semnături. PNR consideră că legiuitorul are dreptul să stabilească reguli şi condiţii de participare la alegerile europarlamentare dar, totodată acestea nu trebuie să devină excesive şi de neîndeplinit de către competitorii electorali„, a susţinut PNR în contestaţia admisă de Tribunalul Bucureşti.

Acum urmează ca judecătorii CCR să se pronunţe asupra neconstituţionalităţii Art. 16 alin. din Legea 33/2007, formulată de PNR şi să decidă în consecinţă.

În cazul în care CCR va da dreptate PNR, cele 200,000 de smenături fie vor fi eliminate, fie diminuate iar acest lucru va facilita reîmprospătarea actualei clase politice întrucât partidele nou înfiinţate vor scăpa de o parieră legislativă execesivă care le îngrădeşte dreptul de a candida în alegeri.

Dacă CCR admite contestaţia PNR, în baza sentinţei şi a motivării, vom contesta şi numărul de semnături prevăzut pentru alegerea Parlamentului României cât şi pentru alegerile locale din România.