În ciuda impactului direct asupra a peste 1,8 milioane de lucrători, clasa politică românească se aliniază într-un consens tacit împotriva creșterii salariului minim în 2026. De la Ministrul Finanțelor la Ilie Bolojan și numeroși parlamentari din toate partidele, argumentele se repetă anual: „ar distorsiona piața muncii”, „ar crește presiunea asupra bugetului” sau „ar duce la inflație”. Însă, în spatele acestor formule consacrate se ascunde o realitate mai complexă – și mai gravă.

Creșterea salariului minim = singura șansă pentru milioane

Conform analizelor recente, salariul minim este singura formă de creștere salarială colectivă care mai funcționează în România. Negocierile colective au dispărut practic din sectorul privat, iar în cel public au fost înlocuite cu decizii unilaterale ale Guvernului. Astfel, pentru o bună parte a forței de muncă – în special cei cu venituri între 3.700 și 4.050 lei – actualizarea salariului minim reprezintă singura cale de a-și îmbunătăți veniturile.

Anul trecut, trecerea de la 3.700 la 4.050 lei a însemnat o majorare imediată pentru 1,8 milioane de oameni – aproape unul din trei salariați din România.

„Le crește salariul tuturor bugetarilor?” – un mit deconstruit

O temă frecvent invocată în dezbatere este că „dacă crește salariul minim, le crește automat tuturor bugetarilor”. În realitate, nu este adevărat. Doar asistenții personali – aproximativ 90.000–100.000 de persoane – sunt plătiți strict la nivelul salariului minim și ar beneficia direct de o astfel de mărire. Majoritatea funcționarilor publici, profesorilor sau medicilor nu au salariile indexate automat la salariul minim, deși legea prevede acest lucru.

Legea există, dar este sistematic încălcată

Legea 153/2017 stabilește clar că salariile din sectorul public trebuie calculate ca coeficient × salariul minim. Mai mult, Legea 283/2024 – adoptată cu sprijinul tuturor partidelor din coaliția de guvernare (PSD, PNL, UDMR, USR) – transpune Directiva Europeană privind salariile minime și prevede că salariul minim se actualizează anual, după consultarea partenerilor sociali.

Totuși, de la 2022 încoace, Guvernul a emis patru derogări succesive (OUG 168/2022, OUG 115/2023, OUG 156/2024 și Legea 141/2025) care au înghețat salariile bugetarilor și au evitat indexarea în funcție de salariul minim. Astfel, salariile din stat rămân blocate la nivelul din 2024, în ciuda inflației și a promisiunilor legislative.

Riscul unei proceduri de infringement este real

Contrar afirmațiilor ministrului Finanțelor și ale unor analiști, riscul unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene este concret. Nu este vorba despre o recomandare sau o directivă neimplementată, ci despre o lege națională – Legea 283/2024 – care obligă Guvernul să actualizeze salariul minim anual. Nerespectarea acestei legi, la doar un an de la intrarea în vigoare, constituie o încălcare clară a obligațiilor asumate față de UE.

Cinismul politic vs. dreptul la trai decent

„Zero empatie, zero discurs constructiv, doar o retorică cinică”, spune Ștefan Guga, expert în politici salariale de la Syndex. „Clasa politică a ales să încalce propria lege, pe care a votat-o unanim, pentru a evita o măsură care ar ajuta direct cei mai vulnerabili dintre lucrători.”

În timp ce Guvernul pregătește bugetul pe 2026, decizia privind salariul minim va deveni un test al credibilității instituțiilor românești – nu doar în fața cetățenilor, ci și în fața partenerilor europeni. Pentru 1,8 milioane de oameni, această decizie nu este o chestiune de economie abstractă, ci una de supraviețuire.