Roşia Montană a fost inclusă, marţi, de Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO pe lista siturilor protejate de UNESCO. 

Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Decizia a fost luată, marți, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de-a 44-a sa sesiune, extinsă, de la Fouzhou, China, ce are loc online în perioada 16-31 iulie 2021.

„Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial. Protejat integral ca monument istoric de legislația din România, Peisajul cultural minier Roșia Montană intră astăzi în familia valorilor recunoscute ca relevante pentru întreaga umanitate, valori pentru care solidaritatea internațională se poate transforma în cooperare și asistență tehnică pentru conservarea și restaurare”, transmite Institutul Național al Patrimoniului, instituția responsabilă cu elaborarea dosarelor pentru monumentele istorice propuse a fi incluse în Lista patrimoniului mondial.

Dosarul Roșia Montană, pregătit de fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș.

Lista Patrimoniului Mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată cu o serie de situri culturale: sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mănăstirea Hurezi (1993), Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999). Un alt sit natural înscris în lista UNESCO – Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei.

Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii se află Ritualul Căluşului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul Fecioresc, Mărţişorul, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova.

În luna septembrie a anului 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO.

Doi ani mai târziu, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.

La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.

Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.

Proiectul ar fi reprezentat cea mai mare mină de aur din Europa, iar Gabriel Resources susţine că ar fi injectat până la 24 de miliarde de dolari în economia României.

Pe 30 iunie 2017, Gabriel Resources a chemat în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă.

Eugen Furdui, primarul din Roșia Montană spune că decizia UNESCO de a include Roșia Montană în patrimoniul mondial nu aduce beneficii nici pentru locuitori, nici pentru țară.

„Cu siguranță, în momentul de față, e o decizie defavorabilă pentru comunitate și pentru țară. Dar aceasta este realitatea, nu ne putem opune. Beneficii, în momentul acesta, nu va aduce comunității, decât greutăți, adică obligativități în plus, în ceea ce privește reconstruirea și renovarea unui imobil. Așa cum a fost propus acest perimetru, nu aduce beneficii nici pentru comunitate, nici pentru țară. Să nu uităm că se blochează pe termen mediu și lung cea mai mare resursă de aur din Europa, care este Roșia Montană. Alte beneficii, în afară de a facilita vizitarea sitului Roșia Montană, nu le vedem în momentul de față”, a spus Eugen Furdui potrivit Digi 24.