La mai bine de trei decenii de la schimbarea regimului politic, România continuă să facă eforturi pentru a recupera creanțele externe acumulate înainte de 1989. Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor, țara noastră mai are de încasat peste 650 de milioane de dolari de la state din Africa, Asia și America Latină, împrumuturi acordate în perioada regimului comunist sub formă de bunuri, servicii sau proiecte de infrastructură.

Cine sunt marii debitori ai României?

Datoria istorică este împărțită în două categorii, în funcție de moneda în care a fost calculată la momentul acordării împrumuturilor:

  1. Creanțe în dolari SUA: Cea mai mare parte a datoriei provine de la state care nu fac parte din fostul bloc socialist.

    • Irak: Rămâne cel mai mare debitor, cu o datorie care depășește 400 de milioane de dolari. Deși s-au semnat acorduri de reeșalonare, instabilitatea din regiune îngreunează procesul de plată.

    • Sudan și Libia: Alte două state cu datorii semnificative, unde conflictele interne au blocat orice progres real în recuperarea sumelor.

    • Cuba: Un caz aparte, unde negocierile sunt îngreunate de situația economică a țării și de modalitatea de conversie a monedei.

  2. Creanțe în ruble transferabile: Acestea provin din relațiile comerciale cu fostele țări socialiste (CAER). Deși valoarea lor nominală este uriașă pe hârtie, valoarea reală de piață a „rublei transferabile” este astăzi aproape nulă, transformând aceste creanțe în active greu de lichidat.

De ce este atât de greu de recuperat acești bani?

Ministerul Finanțelor explică faptul că procesul de recuperare este unul extrem de anevoios din mai multe motive:

  • Instabilitatea politică: Multe dintre țările debitoare au trecut prin războaie civile sau schimbări de regim care nu au recunoscut datoriile anterioare.

  • Acordurile Clubului de la Paris: România, ca membru al comunității internaționale, a fost nevoită uneori să accepte ștergerea parțială a unor datorii (haircut) pentru țări foarte sărace, în cadrul unor programe de asistență globală.

  • Plata în natură: În unele cazuri, România a acceptat produse (mărfuri) în contul datoriei, însă calitatea acestora sau logistica necesară transportului nu au făcut întotdeauna afacerea avantajoasă.

Impactul asupra bugetului

Deși sumele par impresionante, raportat la datoria publică actuală a României (care depășește 160 de miliarde de euro), cele 650 de milioane de dolari au un impact mai degrabă simbolic și moral. Totuși, autoritățile de la București mențin grupuri de lucru active pentru fiecare țară debitoare, refuzând să șteargă definitiv aceste sume din contabilitatea statului.