Români de succes în cinematografia internaţională şi pe marile scene de Operă sunt prezentați marți la „Destine ca-n filme”  de la ora 21.00, la TVR 2.

Tudor Necula este un tânăr regizor recunoscut la nivel internaţional. Povestea sa de viaţă este însă mai captivantă decât oricare dintre peliculele pe care le-a creat. O manevră greşită la naştere i-a afectat nervii motori, iar până la şapte ani Tudor nu s-a putut mişca deloc. Când avea doar 5 anişori, mama sa moare de cancer, iar în viaţa lui intră Dana, un kinetoterapeut care avea să-l pună pe picioare şi să-i devină mamă adoptivă. Ştiind că are un handicap, Tudor Necula a vrut să se facă web designer, pentru a avea o muncă de birou, însă la 13 ani îşi face debutul ca actor, în filmul „Noro”, regia Radu Gabrea, iar de atunci viaţa lui avea să ia o altă turnură. Tudor colaborează cu UNICEF şi a realizat zeci de spoturi pentru campanii sociale naţionale şi internaţionale, scurt-metraje şi documentare.

Mircea Mickael Vancă este un artist de o valoare incontestabilă, dar despre care, din păcate, în România nu se ştiu prea multe. Pentru că nu a acceptat ca altcineva să-i hotărască viitorul, în 1982 Mircea a cerut plecarea definitivă din România. Cererea i s-a aprobat după trei ani, iar regimul comunist i-a confiscat toate bunurile, inclusiv ce era cel mai de preţ pentru el: cetăţenia română. Mezzosoprana Viorica Cortez l-a descoperit pe Mircea cântând într-un renumit bar de pe Bulevardul Sevastopol din Paris şi l-a îndrumat către operă, care i-a deschis drumul către cele mai mari scene ale lumii. Acum el vorbeşte opt limbi străine şi cântă la aproape orice instrument îi cade în mână, dar cel mai de preţ dar al său este vocea. După aproape 30 de ani petrecuţi în Paris, Mircea Mickael Vancă a decis să se întoarcă acasă, la Braşov.

Născută dintr-un machedon şi o olteancă, Irina Singh Saraiman avea încă de la 3 ani o pasiune pentru discurile cu Naarghita. După încheierea studiilor, pleacă să colinde lumea ca solistă a trupei ruseşti de jazz WHITE MOUSE. În timpul ultimului concert din Calcutta, îl cunoaşte pe Rana Singh, un tânăr indian care lucra în Anglia şi venise acasă în concediu. A fost dragoste la prima vedere, dar părinţii lui nu au fost de acord cu încălcarea tradiţiei. Aşa că au mers la un mag unde au aflat că Irina era, de fapt, reîncarnarea fiicei unui maharajah care murise înaintea căsătoriei cu alesul ei, reîncarnat în Rana. Aşa că cei doi s-au căsătorit iar Irina a renmunţat la muzică până când socrul ei a auzit-o cântând în timp ce gătea. El a dus-o pe Irina la studioul unui celebru producator muzical local care a sfătuit-o să compună muzică pentru filmele indiene. După colaborarea la realizarea coloanei sonore pentru câteva producţii cinematografice în India, Irina şi Rana se mută în Londra începând o nouă etapă de viaţă.