OMV sfidează România. Compania austriacă refuză să pătească taxa de solidaritate

Compania austriacă OMV, care s-a îmbogățit pe spinarea românilor, ne sfidează încă odată. OMV refuză să plătească taxa de solidaritate pe motiv că nu se încadrează în cerințele OUG 186 adoptate de Guvernul Ciucă în 29 decembrie 2022 și că va plăti acea taxă ăn Austria.

Pe motiv că nu se încadrează în cerințele Ordonanței de Urgență emisă de Guvernul Ciucă la final de 2022, OMV sfidează efectiv România și notifică Bursa că nu va plăti nicio taxă în România.

Grupul OMV a anunțat că va plăti taxa de solidaritate în Austria, impusă de Uniunea Europeană, circa 150 milioane de euro.

Grupul austriac OMV consideră că „OMV Petrom ar urma să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi rafinarea petrolului”. Același lucru îl spune și OMV Petrom într-un comunicat postat pe site: „Ne așteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi rafinarea petrolului”.

În presa din România se zvonește că OUG a fost făcută special pentru ca OMV să scape de plata taxei de solidaritate, întrucât nu s-ar încadra la procenul de 75% din cifra de afaceri pentru cerințele din actul normativ.

Ministrul Finanțelor Publice, Adrian Cîciu, se face că plouă și dă explicații ambigue pentru EuroNews, fără să precizeze clar și concred cacă OMV plătește sau nu taxa.

Eu fac diferenţa între un anunţ fiscal şi un anunţ de marketing. E un anunţ pe bursă în care se exprimă o opinie. Datele fiscale vor fi disponibile la finalul lunii februarie, datele celelalte la finalul lunii iunie, când se va face declararea şi plata impozitului. Această ordonanţă de urgenţă nu e împotriva sau referitoare la vreo companie în mod expres. E vorba de toate companiile care au activitate în domeniul respectiv. Foarte multe declaraţii că vom face investiţii în România şi mai puţine fapte şi vedem că nu avem suficientă energie, vedem că depindem de importuri. Deci vrem un răspuns mai concret. Aici eu aş atepta şi nu am dubii. Pentru companiile din domeniul energetic deja este o supraimpozitare. Aici există încă un instrument de supraimpozitare care se adaugă celorlalte. Nu e vorba de a lăsa pe cineva să plătească impozitul. Aceste supraimpozitări sunt pentru compensarea preţului la facturi şi investiţii în energie. Deci până la urmă se întorc înapoi în sector. Vedem ce se întâmplă dacă eşti dependent într-un sector. Dependenţă înseamnă să ai preţuri volatile. Datele sunt cele care sunt la 31 decembrie. Vor fi auditate şi de către experţii companiei. A fost un anunţ de bursă. Eu aşa l-am interpretat. Restul partea de declarare a impozitelor şi de colectare vine la timpul ei şi atunci ANAF va vedea dacă declaraţia e corectă, dacă se verifică. E posibil să nu fie nevoie de nicio rectificare. V-am zis e un anunţ de marketing (al PMV Petrom – n.r.). Ştiu că pentru foarte mulţi a fost o surpriză neplăcută şi modul în care am acţionat eu şi preşedintele ANAF în anul trecut. Nu am avut indulgenţă în ceea ce priveşte colectarea de taxe. (…) Mai ales că o să închidem deficitul în ţintele agreate, după cifrele din februarie”, a explicat Adrian Câciu, ieri la Euronews România.

Ministerul Finanţelor a transmis, printr-un comunicat, că transpunerea regulamentului în legislaţia naţională vizează întregul sector energetic şi, în speţă, toate companiile care activează în domeniu.

„Conform art. 1, alin. (1) din Ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplică firmelor care au cifra de afaceri de peste 75% inclusiv, din activităţi desfăşurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 – Extracţia ţiţeiului, 0620 – Extracţia gazelor naturale, 0510 – Extracţia huilei, 1910 – Fabricarea produselor de cocserie şi 1920 – Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului”, se menţionează în comunicat. Potrivit MF, codurile CAEN şi ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform Articolul 2 (Definiţii), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854.

„Societăţi din Uniune şi sedii permanente care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor’ înseamnă societăţi din Uniune sau sedii permanente care generează cel puţin 75% din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menţionează în Regulamentul (CE) nr 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (10)”.