Oameni care au învins nedreptatea, prejudecăţile şi boala incurabilă, marți la TVR 2
În această săptămână, la „Destine ca-n filme”, Iuliana Marciuc a pregătit trei noi cazuri ale unor oameni obişnuiţi care au luptat cu nedreptatea, prejudecăţile şi cu boala incurabilă şi au ieşit, toţi trei, învingători.
Dorin Nicolae Oros – era un tânăr la început de drum atunci când a fost luat pe sus de acasă şi acuzat de omor deosebit de grav. Singura lui vină a fost că a circulat cu un taxi. A stat închis peste un an, alături de criminali, iar timp de 6 ani, cât a durat procesul, viaţa lui a fost un calvar. A fost achitat de absolut toate instanţele, dar viaţa lui nu va mai fi niciodată ca înainte. Dorin se gândeşte mereu că, în aceşti şase ani, putea să-şi facă o carieră şi o familie.
Încă de mică, Laura Epuraş a fost atrasă de cai. La 9 ani a fost dusă la călărie de către tatăl ei, în ciuda protestelor mamei. Iubirea pe care o poartă cailor a ajutat-o pe Laura să îmbine utilul cu plăcutul. În prezent, ea este una dintre puţinele femei jandarm -călare din România. Alături de iapa Dalila, ţine în frâu suporterii scandalagii de pe stadioanele de fotbal, desfăşoară misiuni de asigurare şi restabilire a ordinii publice şi, în colaborare cu poliţia, misiuni de menţinere a ordinii publice. Microbiştii puşi pe ceartă rămân muţi de uimire atunci când văd o fată cu părul blond, călare pe un cal alb. Laura Epuraş este comandant de grupă şi are în subordine şase bărbaţi.
Lavinia Răducan a absolvit Facultatea de Muzică din Timişoara, secţia canto, avusese rolurile principale în „Aida”, „Traviata”, „Orfeu în infern”, avea o invitaţie să joace pe Broadway şi toate semnele arătau o carieră de succes. Până într-o zi nefastă, când i s-au descoperit o serie de noduli. Cancer la corzile vocale. A trecut prin 9 intervenţii chirurgicale, iar 6 luni n-a putut vorbi deloc. Când a reînceput să înveţe să vorbească, primul cuvânt rostit pe silabe a fost numele soţului ei, Gabi. Datorită lui, ea a reuşit să urce din nou pe scenă. El i-a alcătuit taraful Rromak şi a convins-o că-şi poate folosi energia şi cunoştinţele culturale în readucerea în atenţia publicului a culturii autentice tigăneşti.
