Laura Codruța Koveși are zilele numărate la șefia DNA. CCR a publicat motivarea deciziei cu privire la existența unui conflict de natură constituțională între DNA și Guvern. Judecătorii spun că procurorii DNA și-au depășit atribuțiile și și-au arogat drepturi ale Parlamentului și ale CCR. Drept urmare, Kovesi trebuie să..zboare de la Șefia DNA.
Motivarea Curții Constituționale o desființează pe Kovesi. A încălcat grav legile și Constituția și a comis un abuz de putere.
„Curtea reÈ›ine că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanÈ›e de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condiÈ›iile prevăzute expres de ConstituÈ›ie, respectiv doar pe calea controlului parlamentar (…). AÈ™adar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere. (…) Având în vedere prevederile constituÈ›ionale invocate, Curtea constată că nicio altă autoritate publică, aparÈ›inând altei puteri decât cea legislativă, nu poate controla actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunității actului de legiferare. Toate faptele reclamate priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate È™i legalitate care nu cad sub incidenÈ›a controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror. ÃŽntrucât, doar prin ea însăși, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infracÈ›iuni, Curtea constată că faptele reclamate prin denunÈ›ul care a stat la baza întocmirii Dosarului nr.46/P/2017 (…) nu pot intra sub incidenÈ›a legii penale, indiferent de încadrarea juridică dată„, se menÈ›ionează în motivarea CCR.
CCR spune că prin decizia procurorului de începere a urmăririi penale în acest caz s-a încălcat principiul separației puterilor în stat.
„Apare cu evidență faptul că Ministerul Public, ca parte a autorității judecătoreÈ™ti, s-a considerat competent să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative È™i, implicit, legalitatea adoptării ordonanÈ›ei de urgență a Guvernului. O astfel de conduită echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaÈ›iei puterilor în stat (…), deoarece Ministerul Public nu doar că își depășeÈ™te atribuÈ›iile prevăzute de ConstituÈ›ie È™i de lege, dar își arogă atribuÈ›ii ce aparÈ›in puterii legislative sau CurÈ›ii ConstituÈ›ionale”, se precizează în motivare.
CCR a mai constatat că, prin verificarea circumstanțelor în care a fost adoptată OUG 13/2017, DNA și-a arogat o competență ce poate conduce la un blocaj instituțional.
„DeclanÈ™area unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul JustiÈ›iei, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcÈ›ionari publici, secretari de stat È™i miniÈ™tri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de legiferare, creându-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declanÈ™ate de activitatea de cercetare penală È™i de formularea unor viitoare acuzaÈ›ii care pot determina incidenÈ›a răspunderii penale, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor. ÃŽmprejurarea creată goleÈ™te de conÈ›inut garanÈ›ia constituÈ›ională referitoare la imunitatea inerentă actului decizional de legiferare, de care beneficiază membrii Guvernului, garanÈ›ie care are ca scop tocmai protejarea mandatului față de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei care ocupă funcÈ›ia de ministru, imunitatea asigurându-i acesteia independenÈ›a, libertatea È™i siguranÈ›a în exercitarea drepturilor È™i a obligaÈ›iilor ce îi revin potrivit ConstituÈ›iei È™i legilor”, se mai arată în motivarea CCR
Drept urmare, CCR a constatat existența unui conflict de natură constituțională între DNA și Guvern, pe care, în calitatea de garant al supremației Constituției, trebuie să-l soluționeze, arătând conduita la care autoritățile publice trebuie să se conformeze.
„ÃŽn ceea ce priveÈ™te Ministerul Public — Parchetul de pe lângă ÃŽnalta Curte de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie — DirecÈ›ia NaÈ›ională AnticorupÈ›ie, conduita conformă ConstituÈ›iei transpare din cele statuate mai sus, È™i anume exercitarea competenÈ›elor stabilite de lege în conformitate cu prevederile constituÈ›ionale referitoare la separaÈ›ia puterilor în stat È™i, deci, abÈ›inerea de la orice acÈ›iune care ar avea ca efect subrogarea în atribuÈ›iile altei autorități publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competenÈ›a de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la legalitatea È™i oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor„, se precizează în motivarea CCR.
