Preşedintele României are dosar la Agenţia Naţională de Integritate, după ce instituţia s-a sesizat din oficiu întrucât Iohannis nu îşi poate justifica averea dobândidă. Însă, surpriză, ancheta este pusă la păstrare de zece ani de zile.

Informatia apare in ordonanta prin care procurorul Ioan Sandru, adjunctul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PICCJ, a dispus, in 6 februarie 2020, clasarea cauzei deschisa in urma plangerii formulata de Lumea Justitiei impotriva sotilor Klaus si Carmen Iohannis privind modul in care au intrat in posesia a doua case din Sibiu, potrivit luju.ro.

Concret, exista suspiciuni in privinta modului in care a dobandit averea Klaus Iohannis, motiv pentru care ANI a demarat o ancheta in acest sens. Mai exact, in 2009, Agentia Nationala de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul ca Iohannis, la acea vreme primarul municipiului Sibiu, “a acumulat o avere ce depaseste veniturile realizate”. De asemenea, ANI suspecta si ca actualul presedinte nu a respectat nici dispozitiile legale referitoare la completarea si depunerea declaratiilor de avere si interese. Lucrarea a fost apoi inchisa in urma unei decizii CCR, insa ANI s-a sesizat din nou din oficiu, in 2010, pe aceleasi motive.

Drept urmare, a fost deschisa lucrarea 86906/A/II/2010 cu privire la averea actualui presedinte. Totusi, timp de patru ani nu s-a dat vreo solutie in acest dosar din motive pe care Agentia Nationala de Integritate ar trebui sa le explice public, pentru ca, in opinia noastra, din 2010 si pana in 2014 inspectorii ar fi putut solutiona speta si ar fi putut informa opinia publica daca Iohannis si-a dobandit sau nu corect averea.

Dupa ce Iohannis a fost ales in noiembrie 2014 presedinte al Romaniei, dosarul a fost pus la pastrare. Legea 115/1996 l-a scapat pe Klaus Iohannis de un verdict care ar fi putut sa-i omoare cariera prezidentiala, daca ANI ar fi gasit ceva in neregula cu modul in care si-a dobandit averea.

In ordonanta de clasare data de procurorul Ioan Sandru se arata ca ANI a invocat dispozitiile art. 25 din Legea 115/1996, potrivit carora: “Averea Presedintelui Romaniei va putea fi cercetata numai dupa incetarea exercitarii mandatului, iar pe durata acestuia, numai la solicitarea sa sau pe baza hotararii Parlamentului Romaniei, adoptata cu votul majoritatii senatorilor si deputatilor. In acest ultim caz, Presedintele Romaniei poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa”.

Iata pasajul din ordonanta de clasare PICCJ care face referire la dosarul lui Iohannis deschis de ANI:

La data de 18.11.2010, Agentia Nationala de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul ca primarul municipiului Sibiu – Iohannis Klaus Werner a acumulat o avere ce depaseste veniturile realizate si nu a respectat dispozitiile legale referitoare la completarea si depunerea declaratiilor de avere si interese (lucrarea 86906/A/II/2010).

In contextul alegerii acestuia in functia de Presedinte al Romaniei incepand cu data de 21.11.2014, in lucrarea 86909/A/II/2010 s-au aplicat dispozitiile art. 25 din Legea 115/1996, potrivit cu care ‘averea Presedintelui Romaniei va putea fi cercetata numai dupa incetarea exercitarii mandatului, iar pe durata acestuia, numai la solicitarea sa sau pe baza hotararii Parlamentului Romaniei, adoptata cu votul majoritatii senatorilor si deputatilor (…)’.

Pana la data prezentei, nu a fost intocmit un raport de evaluare cu privire la respectarea regimului juridic al declararii averii de catre Iohannis Klaus Werner, fost primar al municipiului Sibiu, actualmente Presedinte al Romaniei„.

Dosarul clasat pe motiv că faptele din dosar au mai fost investigate, în baza articolului 16), litera i) din Codul de procedură penală, îi viza pe soții Iohannis și pe notarul acestora, Radu Gabriel Bucșa și făcea referire la modul în care cuplul prezidențial a intrat în posesia a două imobile din centrul Sibiului.