Preşedintele României este acuzat că a facilitat prin intermediul decretelor de stare de urgenţă, jaful în achiziţiile publice. Decretele lui Iohannis au dat „un semnal periculos”, arată experții în achiziții publice reuniți de Expert Forum, transmite Radio Europa Liberă.

Iohannis este acuzat de experţi că a „legiferat” prin decret prezidenţial, jaful naţional pe motiv de „pandemie de covid”.

Experți în achiziții publice, reuniți de Expert Forum la dezbaterea„Achiziții de urgență. Cât ne costă pandemia, spun că nimic din această criză nu justifica îndoirea legilor din domeniu, care permiteau oricum proceduri de urgență, și că președintele Iohannis, prin decretele sale privind starea de urgență, a deschis chiar poarta pentru nereguli.

Această situație de urgență a fost considerată de unii ca o oportunitate să mai rezolve anumite lucruri pentru partid, pentru unii, pentru alții, prin intermediari. Avem abuzuri și trebuie investigate”, spune profesorul de drept administrativ și achiziții publice Dacian Dragoș, de la Universitatea Babeș-Bolyai.

Profesorul spune că Uniunea Europeană a prevăzut în directivele sale, aplicabile și în România, „toate mecanismele pentru a face față unei crize de acest gen și de a face achiziții urgente. Nu trebuie să inventăm roata”.

Avalanșa de achiziții publice făcute în această perioadă, cât și derogările de la lege, instaurate în starea de urgență, fac din detectarea și sancționarea acestor abuzuri o misiune grea, a explicat Valeria Tudora, expertă în achiziții publice.

Este foarte greu să vedem cât ne costă această pandemie. Noi vedem doar un fragment din aceste achiziții. Ce se va întâmpla după aceea, cum vor fi verificate… Știm că s-a prevăzut că, în termen de 60 de zile de la terminarea stării de urgență, Curtea de Conturi are obligația de a verifica și de a transmite un raport Parlamentului. Nu știu ce capacitate are Curtea de Conturi, pentru că sunt foarte multe autorități care au făcut achiziții”, a spus Valeria Tudora.

Starea de urgență, instaurată de Iohannis pe 16 martie și prelungită cu o lună pe 14 aprilie, a constituit „un teren fertil pentru a face tot felul de lucruri” în achizițiile publice, a explicat Eduard Badea, expert în achiziții publice.

Prin decretele prezidențiale 195 și 240 privind starea de urgență, autoritățile de stat au primit liber la achiziții directe care au legătură cu materiale și echipamente de prevenire și combatere a COVID-19.

Valeria Tudora a explicat că în această perioadă a stării de urgență, autoritățile publice au mers fie pe achiziții directe, făcute în baza legislației naționale sau în baza „relaxării” date de decretele președintelui fie au folosit o procedură mult mai puțin transparentă – negociere fără publicare.

Haosul combinat cu urgența reală din teren a dus la abuzuri și la practici incorecte, arată experții.