Klaus Iohannis este acuzat c ă a trădat România după „înţelegeri secrete cu ungurii” ca să nu promulge legea prin care se celebra sărbătoarea Trianonului. Azi se împlinește 100 de ani de când la Palatul Trianon de la Versailles, s-a semnat Tratatul prin marile Puteri recunoșteau Unirea Transilvaniei și a unei părți a Banatului cu România.

De 16 zile, Iohannis ţine la sertar, legea adoptată de Parlament prin care ziua de 4 iunie este decretată ca zi de sărbătoare naţională pentru a marca Tratatul Trianon de la Paris, aducând astfel și un omagiu tuturor celor care s-au jertfit în Primul Război Mondial.

Titus Corlățean, inițiator al Legii Trianon alături de senatorul Șerban Nicolae, a declarat pentru Q Magazine că „în urmă cu 48 de ore, de la MAE, s-a transmis o directivă către toate institutele culturale și reprezentanțele diplomatice ale României, prin care s-a cerut anularea oricărei manifestări de celebrare a Tratatului de la Trianon.”

Nici până la această dată președintele României nu a binevoit să-și pună semnătura, deloc complicată, pe decretul de promulgare a legii pentru ca aceasta să intre în vigoare. Mărturisesc că am sperat până în ultima clipă, inclusiv luni, 1 iunie, ca legea să fie promulgată pentru că era nevoie de 3 zile pentru a intra în vigoare la 4 iunie”, a declarat Titus Corlățean pentru Q Magazine.

Corlățean spune că situația creată de președintele Iohannis are legătură cu venirea ministrului ungar de Externe, Peter Szijarto, la București, la o săptămână după adoptarea acestei legi în Parlamentul României.

Sunt convins că reprezentantul Ungariei a avut solicitări adresate guvernanților PNL. Altfel nu se explică instrucțiunile date de MAE către ICR-uri în străinătate de a nu marca, potrivit legii adoptate, Centenarul Tratatului de la Trianon. Au fost pur și simplu anulate ceremoniile programate în marile capitale europene. A fost stupoare, șoc din partea celor care urmau să participe, să spună anumite lucruri, să aibă posibilitatea de a marca corespunzător, cu demnitate națională românească, acel moment istoric. Singura explicație rațională, dar și pe bază de informații, este următoarea: nimic nu se mișcă în guvernarea PNL fără acordul sau instrucțiunile președintelui României. Faptul că după vizita ministrului ungar de Externe la București au fost anulate manifestările firești, necesare, legitime și faptul că președintele României a refuzat promulgarea în timp util, trăgând de timp și probabil, ne face să concluzionăm  că domnul Iohannis a făcut un târg, absolut rușinos, cu guvernul ungar de la Budapesta. Tocmai domnia sa care clama patriotic și îi acuza pe alții că vând Ardealul ungurilor. Centenarul se marchează o singură dată în viață. Nu peste un an, nu peste doi, ci acum. Este clar că a fost o cedare din partea președintelui Iohannis, fapt pe care eu îl calific drept rușinos. Este păcat că națiunea română are un astfel de președinte”, a mai spus Corlățean.

Tratatul a fost semnat de 16 Puteri Aliate învingătoare în Primul Război Mondial, inclusiv România, pe de-o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, ieşit învins în urma războiului. Tratatul, care stabilea frontierele noului stat  – Ungaria – cu vecinii săi (Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor-mai târziu, în 1929, devenit Iugoslavia-, Austria, Cehoslovacia şi România), a consfințit existența unui stat maghiar independent.

Articolul 45. Ungaria renunță, în ceea ce o privește, în favoarea României, la toate drepturile și teritoriile asupra fostei monarhii Austro-Ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art.27, partea a II-a (Frontierele Ungariei) și recunoaște prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta încheiere, ca făcând parte din România.

Articolul 47. România recunoaște și confirmă, față de Ungaria, angajamentul său de a accepta inserarea, într-un tratat încheiat cu principalele puteri aliate și asociate, a dispozițiilor socotite necesare de către aceste puteri, pentru a proteja în România interesele locuitorilor care diferă de majoritatea populației prin rasă, limbă și religie, precum și pentru a proteja libertatea de tranzit și un regim echitabil pentru comerțul celorlalte națiuni.

Articolul 161. Aliații și guvernele asociate afirmă și Ungaria acceptă responsabilitatea Ungariei și aliaților ei pentru cauzele de pierderi și daune la care guvernele aliate, asociate și cetățenii lor au fost supuși, ca o consecință a războiului impus prin agresiunea Austro-Ungarǎ și aliații ei.

Şi Marcel Ciolacu a lansat acuzaţii dure la adresa lui Iohannis pentru că nu a promulgat legea Trianonului: Să onorăm cu demnitate Centenarul de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon, chiar dacă președintele Iohannis nu a avut mândria națională de a promulga legea consacrată acestei zile esențiale pentru istoria națiunii române.

Tratatul de la Trianon a consacrat realizarea dreptului la autodeterminare al națiunilor din Dualitatea Austro-Ungară, potrivit principiului consacrat internațional de Președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson. A fost cazul românilor majoritari din Transilvania, dar și altor națiuni, precum cehoslovacii, sârbii, croații și slovenii, ceea ce a permis apariția și recunoașterea unor state noi, independente.

Pentru România, Tratatul de pace a însemnat nu doar recunoașterea politică și juridică internațională a Unirii Transilvaniei cu Patria Mamă, ci și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu, drepturi de care românii nu beneficiaseră anterior în Imperiul Austro-Ungar.