Preşedintele României, Klaus Iohannis a luat o decizie neaşteptată. A decis să conteste la Curtea Constituţională, concediul de odihnă al primului ministru, Viorica Dăncilă.

Iohannis este deranjat de faptul că Viorica Dăncilă a plecat în concediu fără să îl consulte şi a decis să-l lase în locul său pe vicepremierul Paul Stănescu.

Pe 31 iulie 2018, Prim-ministrul României, doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, a emis Decizia nr. 247/2018 pentru exercitarea unor atribuții, potrivit căreia, în perioada 6 – 13 august 2018, domnul Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, exercită atribuțiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activității Guvernului României (Decizia nr. 247/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667/31.07.2018).

„Prin omisiunea Prim-ministrului României de a aduce la cunoștința Președintelui României imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile în perioada 6-13 august 2018 și acțiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuțiile de prim-ministru prin emiterea unui act (Decizia nr. 247/2018) cu depășirea competențelor stabilite de Legea fundamentală, s-a ivit un conflict juridic de natură constituțională între cele două autorități, pentru motivele expuse în cele ce urmează. Procedând în acest mod, Prim-ministrul României se situează în afara cadrului constituțional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituție. Totodată, prin această conduită, prim-ministrul a încălcat și prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremația Constituției, precum și principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale. Prin emiterea Deciziei Prim-ministrului nr. 247/31.07.2018 funcționarea Guvernului României este plasată în afara cadrului constituțional, cu consecințe multiple ce vizează, imposibilitatea Președintelui României de a-și îndeplini competența constituțională de a desemna un prim-ministru interimar. Pe de altă parte, consecințele acestei conduite – respectiv omisiunea prim-ministrului de a aduce la cunoștința Președintelui României imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile – afectează rolul constituțional al Guvernului, structura acestuia, desfășurarea activității Guvernului ca organ colegial, întrunit în ședințe legal constituite și conduce la fragmentarea arbitrară a atribuțiilor acestei autorități constituționale în atribuții operative și atribuții neoperative. Prin urmare, a admite că prim-ministrul are competența de desemna un alt membru al Guvernului să îi exercite atribuțiile ar echivala nu numai cu încălcarea competenței Președintelui României de a desemna un prim-ministru interimar ori de câte ori survine o imposibilitate a prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile, ci și cu încălcarea ansamblului de dispoziții constituționale ce reglementează organizarea și funcționarea Guvernului, precum și raporturile acestuia cu autoritățile și instituțiile publice, în general, cu Parlamentul și cu Președintele României, în special. În consecință, conducerea Guvernului nu poate fi exercitată de către o persoană desemnată printr-un act subsecvent acordării votului de încredere de către Parlament, respectiv în baza unui act emis de prim-ministru, ci numai de către o persoană desemnată printr-un decret al Președintelui României, în conformitate cu dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituție. Or, prin omisiunea prim-ministrului de a aduce la cunoștința Președintelui României imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile și acțiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuțiile de prim-ministru prin emiterea unui act cu depășirea competențelor stabilite de Legea fundamentală, prim-ministrul se situează în afara cadrului constituțional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituție. Prin această conduită, prim-ministrul a încălcat și art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremația Constituției, precum și principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale. Prin emiterea Deciziei nr. 247/31.07.2018, prim-ministrul și-a arogat o competență care aparține unei alte autorități, respectiv Președintelui României dând naștere unui conflict pozitiv de competență, ce afectează funcționarea Guvernului României care, astfel este plasat în afara cadrului constituțional. În considerarea argumentelor expuse mai sus, vă solicit să constatați existența unui conflict juridic de natură constituțională dintre Prim-ministrul României și Președintele României și să stabiliți conduita de urmat de către prim-ministru în vederea reinstaurării ordinii constituționale„, se arată în seisizarea lui Iohannis către CCR.