Modalitatea de acordare a creditelor s-a schimbat semnificativ în România din cauza pandemiei de Coronavirus. Având în vedere că foarte multe domenii au fost puternic afectate negativ de restricțiile impuse de autorități, numărul persoanelor care au avut veniturile diminuate a crescut. Acesta este și motivul pentru care băncile s-au reorganizat și au instituit un set de reguli foarte riguroase, în baza cărora acordă împrumuturi.

De ce au apelat românii la credite în prima jumătate a anului 2020?

În primele 6 luni de la începutul anului 2020, cererea de credite din partea românilor s-a diminuat considerabil, iar cei care s-au încumetat să se îndatoreze au făcut-o cu precădere pentru că au avut cheltuieli în perioada Covid-19 pe care nu au putut să le acopere fără ajutor. În general, persoanele care au trecut pragul băncilor au avut veniturile diminuate din cauza pandemiei sau au avut nevoie de sume suplimentare de bani pentru a-și protja sănătatea. În același timp, cei care aveau deja în plan să cumpere un imobil și-au putut continua planurile, însă numai atâta timp cât situația lor economico-financiară le-a permis. Mai mult, credite au solicitat și IMM-urile care s-au confruntat cu dificultăți din punct de vedere financiar și care au căutat soluțiile potrivite pentru a depăși criza prin care treceau.

Ce tipuri de credite au acordat instituțiile bancare și nebancare în perioada pandemiei?

Conform statisticilor referitoare la acordarea de credite, băncile din România au acordat împrumuturi noi populației în valoare de peste 23,1 miliarde de lei numai în perioada martie – iunie 2020. Majoritatea au fost solicitate de companii aflate în impas, restul reprezentând credite necesare persoanelor fizice. În general, românii au preferat creditele în lei, pentru a evita riscul valutar. Cei mai mulți dintre oameni au pus în balanță atât condițiile globale ale pandemiei, cât și posibilitatea ca veniturile lor să fie afectate. Mai exact, persoanele care au solicitat credite au fost mult mai precaute decât în trecut, dorind să se pună la adăpost de cât mai multe scenarii neplăcute. Pe lângă faptul că băncile și IFN-urile au aplicat o creditare responsabilă, consumatorii au dat și ei dovadă de mai multă chibzuință. În același timp, instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) au continuat să acorde împrumuturi, însă cu o doză de reticență transformată în condiții de eligibilitate mai stricte.

Care sunt domeniile în privința cărora băncile impun restricții?

Pe lista detaliilor de care românii trebuie să știe, înainte de a solicita credite rapide ori împrumuturi de alte tipuri, se numără și faptul că instituțiile bancare și cele nebancare și-au prioritizat lista de clienți în funcție de domeniul de activitate al acestora. De exemplu, salariații din domeniul Horeca, una dintre cele mai puternic afectate ramuri ale economiei, au întâmpinat dificultăți în a obține împrumuturi bancare. Acest lucru se va menține, cel mai probabil, și până la finele lui 2020, întrucat restaurantele, hotelurile și alte puncte similare încă nu funcționeaza la capacitate maximă și nu înregistrează încasări optime pentru ca angajații să prezinte un grad ridicat de încredere. Mai mult, turismul a fost și el puternic afectat, aflându-se tot pe ,,lista neagră” a instituțiilor bancare și nebancare.

Înăsprirea condițiilor de acordare a creditelor în a doua jumătate a anului 2020

Dincolo de faptul că băncile au realizat în 2020 campanii de informare și responsabilizare a consumatorilor în ceea ce privește o educație financiară optimă, reprezentanții acestora au anunțat că seturile de condiții de eligibilitate vor deveni și mai aspre. Instituțiile financiare vor verifica mult mai atent istoricul financiar al persoanelor fizice și juridice și, în același timp, nu este exclus să le ceară acestora garanții că vor putea realiza rambursarea în timp util.

De preferat este ca, înainte de a solicita un credit, românii să își pună în balanță nevoile personale. Ideal este să se împrumute numai atunci când au nevoi stringente. Achitarea unor vacanțe sau înlocuirea autoturismelor nu reprezintă, de exemplu, nevoi urgente.