Anevrismul cerebral reprezintă o dilatare anormală a unui vas de sânge din creier, apărută ca urmare a slăbirii peretelui vascular. În majoritatea cazurilor, anevrismele cerebrale nu constituie o amenințare serioasă, în special dacă sunt mici – nu se rup și nici nu provoacă simptome. Cu toate acestea, în cazul în care un anevrism se rupe, situația se schimbă dramatic, devenind rapid o urgență medicală care necesită intervenție imediată. Anevrismul cerebral rupt poate cauza o hemoragie cerebrală, provocând un accident vascular cerebral hemoragic, cu consecințe grave pentru sănătate și chiar viață.[1][2] Continuă să citești pentru a afla mai multe despre simptomele și cauzele anevrismului cerebral, precum și despre metodele de diagnostic și tratament disponibile!

Simptomele anevrismului cerebral

În majoritatea cazurilor, un anevrism cerebral care nu s-a rupt nu va cauza simptome evidente. Cu toate acestea, pe măsură ce crește, poate începe să exercite presiune asupra țesuturilor și nervilor din jur. În astfel de cazuri, un anevrism cerebral are simptome precum: durere deasupra și în spatele ochiului, amorțeală, slăbiciune, paralizie pe o parte a feței, pupila dilatată și modificări ale vederii, inclusiv vederea dublă.[1][2]

Când un anevrism cerebral se rupe, simptomele sunt mult mai severe și apar brusc. Acestea includ o durere de cap extrem de severă, vedere dublă, greață, vărsături, gât înțepenit, sensibilitate la lumină, convulsii și chiar pierderea conștiinței.[1][2]

Cauzele anevrismului cerebral

Anevrismele cerebrale sunt cauzate de slăbirea pereților arterelor, la care pot contribui mai mulți factori, inclusiv:

  • fumatul;
  • hipertensiunea arterială;
  • consumul de droguri și alcool;
  • bolile moștenite ale țesutului conjunctiv;
  • boala polichistică renală;
  • coarctația de aortă;
  • malformațiile arterio-venoase intracraniene.[1][2]

Anevrismele cerebrale apar, cel mai adesea, la persoane cu vârsta cuprinsă între 30 și 60 de ani și sunt mai frecvente în rândul femeilor.

Există, de asemenea, factori care pot crește riscul de rupere a unui anevrism. Aceștia includ:

  • prezența unui anevrism de dimensiuni mari;
  • localizarea anevrismului în anumite părți ale creierului;
  • fumatul;
  • hipertensiunea arterială netratată.[1][2]

Deși pot apărea oriunde în creier, anevrismele sunt cel mai des întâlnite în arterele de la baza creierului.[1][2]

Cum se diagnostichează un anevrism cerebral?

Un anevrism cerebral este adesea detectat abia în momentul în care se rupe sau este descoperit în mod accidental în timpul unor investigații imagistice pentru alte afecțiuni. În cazul în care există suspiciunea unei rupturi de anevrism, ca urmare a unei dureri de cap severe sau a altor simptome asociate, medicul va solicita efectuarea unor teste specifice.[1][2]

Acestea pot include:

  • tomografia computerizată – este adesea prima investigație indicată;
  • imagistica prin rezonanță magnetică (RMN);
  • angiografia cerebrală.[1][2]

Pentru informații suplimentare de tipul ce presupune angiografia și prețul ei, ce presupune tomografia computerizată sau o investigație RMN și cum te pregătești pentru astfel de proceduri, adresează-te unui medic sau unei clinici de specialitate!

În unele cazuri, se poate efectua și o analiză a lichidului cefalorahidian (LCR). Acest test presupune colectarea unei mici cantități de lichid din partea inferioară a spatelui și analiza acestuia pentru detectarea oricărei sângerări în jurul creierului. Dacă se detectează sângerare, se vor efectua teste suplimentare pentru a stabili cauza exactă a acesteia.[1][2]

Tratamentul anevrismului cerebral

Tratamentul pentru anevrismul cerebral depinde de multe aspecte, inclusiv de sănătatea pacientului, localizarea și mărimea anevrismului și riscul de ruptură. Cele mai frecvente forme de tratament includ cliparea anevrismului sau embolizarea endovasculară.[1][2]

O altă metodă de tratament endovascular este tehnica deviației fluxului. Acest procedeu presupune plasarea unui stent în vasul de sânge, pentru a devia circulația departe de anevrism. Stentul care este plasat se numește deviator de flux.[1][2]

Alte metode de tratament pentru anevrismele cerebrale rupte vizează ameliorarea simptomelor și gestionarea complicațiilor. Acestea pot include tratament medicamentos și angioplastia, care este o procedură de lărgire a unui vas de sânge îngustat din creier. Procedura poate ajuta la prevenirea unui accident vascular cerebral. Pentru un anevrism intact, medicul poate recomanda monitorizare sau tratament medicamentos pentru reducerea riscului de rupere.[1][2]

Anevrismul cerebral poate avea consecințe severe dacă se rupe. Cunoașterea simptomelor și cauzelor poate ajuta la detectarea timpurie și tratarea corectă a acestuia!

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol nu pot înlocui sfatul unui medic. Dacă te îngrijorează riscul de anevrism cerebral, adresează-te unui specialist pentru a beneficia de un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat!

Bibliografie:

  1. „Brain Aneurysm – Symptoms and Causes”, Mayo Clinic, 2023, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/brain-aneurysm/symptoms-causes/syc-20361483. Accesat la 21 mai 2024.
  2. „Cerebral Aneurysms”, National Institute of Neurological Disorders and Stroke, 2023, www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/cerebral-aneurysms. Accesat la 21 mai 2024.