Sorin Ovidiu Vîntu și-a primit luni, pedeapsa pentru că a țepuit sute de mii de români care și-au depus banii la Fondul Național de Investiții. Tribunalul Bucureşti l-a condamnat luni, pe afacerist, la şase ani şi patru luni de închisoare, în dosarul devalizării Fondului Naţional de Investiţii. 

Pentru că a devalizat FNI și a lăsat pe drumuri, sute de mii de români, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la 6 ani și 4 luni de închisoare cu executare în celebrul dosar FNI, în care sute de mii de români au fost țepuiți de afaceriști printr-un sistem gen Caritas.

În dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii, Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată în 24 septembrie 2012, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.

Potrivit probelor de la dosar, Vîntu, din aprilie 2003 şi până în 2012, ştiind că suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii provine din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor.

Sorin Ovidiu Vîntu a mai fost condamnat la un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiță şi la doi ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe Nicolae Popa.

Vîntu a stat în penitenciar din 21 iunie 2012 până în 1 mai 2013, pentru pedeapsa de un an de închisoare, şi din 25 ianuarie până în 19 noiembrie 2014, pentru cea de-a doua condamnare.

La jumătatea lunii iulie 2014, Vîntu a primit o nouă condamnare: şase ani şi două luni de închisoare, în dosarul Petromservice. Decizia nu este însă definitivă.

În dosarul Petromservice, procurorii au arătat că, în cursul anului 2005, Liviu Luca a devenit, în mod indirect, acţionarul majoritar al SC Petromservice SA, prin achiziţia a 49,35% din acţiunile societăţii realizată prin intermediul companiei Elbahold Ltd (înmatriculată în Cipru), la care avea calitatea de beneficiar real în sensul prevăzut de Legea 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi de Directiva 2005/60/CE.

Decizia de azi a Tribunalului București din dosarul FNI, poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București.