Unul din zece români susțin că țin integral postul Paștelui

Unul din zece români susțin că țin integral postul Paștelui
loading...

Românii sărbătoresc Paştele, dar sunt tot mai puţin conectaţi şi cunosc din ce în ce mai puţine tradiţii specifice acestei sărbători. Despre obiceiurile legate de sărbătorile pascale, despre modul în care românii vor sărbători, în acest an, Paştele, dar şi Ziua Internaţională a Muncii, aflaţi mai multe din studiul realizat de IRES cu acest prilej.

Mai mult de jumătate dintre participanții la acest studiu – 58% – susțin că tradițiile de sărbători sunt foarte importante pentru ei, iar o treime le consideră importante (32%). 97% dintre cei chestionaţi spun că obişnuiesc să sărbătorească Paştele. Aproape trei sferturi dintre cei chestionaţi susţin, însă, că în regiunea din care provin nu există obiceiuri tradiţionale de Paşte şi doar o cincime spun că acest fel de tradiţii există, aceştia fiind cu precădere din regiunea Transilvaniei şi a Banatului şi din zona Moldovei. Printre tradiţiile menţionate că fiind specifice sărbătorilor pascale, cei mai mulţi menţionează: mersul la ”udat”/ ”stropit” (12%), mersul la biserică (9%), mersul copiilor după ouă roşii (8%), mersul la cimitir (7%), sfinţirea bucatelor la biserică (6%) sau vopsitul ouălor (6%).

Din eşantionul total al studiului, procentul celor care sărbătoresc Paştele ortodox este ridicat – 94%. 83% din rândul celor care sărbătoresc Paştele ortodox declară că au obiceiul de a participa la slujba de Înviere, iar 87% dintre cei care practică acest obicei susţin că vor merge şi anul acesta la biserică, cu acest prilej. 61% afirmă că obişnuiesc să participe şi la slujba religioasă din Duminica Paştelui, iar 77% declară că vor merge să ia paşti de la biserică anul acesta.

Întrebați dacă s-au spovedit, până la data realizării studiului (18 aprilie), aproape un sfert dintre respondenți (23%) spun că au făcut acest lucru deja, mai bine de o treime (38%) afirmă că urmează să se spovedească, în timp ce 36% recunosc că nu practică acest obicei. Cei care se spovedesc într-o mai mare măsură sunt respondenţii cu vârsta de peste 65 de ani, dar şi cei între 18 şi 35 de ani, participanţii la studiu care locuiesc în mediul rural şi cei din Moldova. Un comportament similar regăsim și în ceea ce privește împărtășitul: 24% dintre respondenți se împărtășiseră până la data realizării sondajului, 39% au declarat că urmează să facă acest lucru, iar 33% au recunoscut că nu au acest obicei, iar respondenţii care se împărtăşesc într-o mai mare măsură sunt cei cu vârsta de peste 65 de ani şi cei între 18 şi 35 de ani, din mediul rural şi din Moldova.

Aproape jumătate dintre cei chestionați susțin că țin postul Paștelui: 1 din 10 respondenți reușesc să țină post întreaga perioadă, 36% spun că postesc doar câteva zile (miercuri și/sau vineri). Alţi 15% declară că intenţionează să postească în Săptămâna Mare, iar 8% în Vinerea Mare. Printre alimentele cel mai des consumate de către cei care obişnuiesc să ţină postul Paştelui se află: preparatele de post gătite în casă, salatele sau legumele crude, fructele, preparatele conservate de casă. 9% dintre respondenţii care sărbătoresc Paştele ortodox și care obișnuiesc să țină post afirmă că au ţinut post negru în perioada celor 40 de zile, obiceiul fiind mai prezent în rândul respondenţilor din mediul rural. Durata postului negru variază între o zi (28%) şi şapte (12%) sau mai multe zile (13%).

68% dintre toţi participanţii la studiu cred că Paştele ar trebui sărbătorit la aceeaşi dată atât de credincioşii ortodocşi, cât şi de cei catolici. Opţiunea pentru sărbătorirea la o dată unică a Paştelui este mai frecventă în rândul respondenţilor peste 65 de ani, a celor din mediul urban şi a celor care locuiesc în Transilvania şi Banat.

Buget şi consum de Paşte

Perspectiva financiară cu privire la sărbătorile pascale din acest an este una destul de optimistă: 44% dintre participanţii la studiu spun că din banii pe care i-au alocat acestei sărbători vor reuşi să cumpere toate cele necesare, în timp ce alţi 32% dintre ei spun că banii le sunt suficienţi, cu mici restrângeri. 15% declară însă că vor fi nevoiţi să renunţe la multe produse, în timp ce 7% susţin că bugetul pe care îl au nu le va fi suficient nici pentru strictul necesar.

De altfel, mai bine de o cincime dintre respondenţi (22%) spun că vor avea pentru masa de sărbătorile pascale din acest an un buget de peste 600 de lei, 19% dispun de sume cuprinse între 401 şi 600 de lei, 10% de un buget între 201 şi 400 de lei, iar 14% de până la 200 de lei. 2% declară că nu vor cheltui nimic pentru masa de Sărbători din acest an, iar 20% afirmă că nu şi-au stabilit încă bugetul.

45% dintre participanţii la studiu sunt de părere că anul acesta vor cheltui aceleaşi sume pentru cumpărăturile de Paşte ca în anul trecut, în timp ce 27% susţin că vor cheltui mai puţin, iar 21% afirmă că vor cheltui mai mult decât în 2015.

Doar 12% dintre cei care sărbătoresc Paştele ortodox spun că vor primi prime cu această ocazie, un procent mai ridicat regăsindu-se printre respondenţii care locuiesc în Transilvania şi Banat. Dintre ei, 64% cred că primele vor fi similare cu cele primite în anii precedenţi, 13% cred că acestea vor fi mai consistente, în timp ce 22% cred că vor fi mai modeste.

Categories: ȘTIRI

About Author

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*