Șefa DNA a mințit. Iată dovada că procurorii aveau protocol secret cu SRI

Șefa DNA a mințit. Iată dovada că procurorii aveau protocol secret cu SRI
loading...

Laura Codruța Kovesi a mințit cu nerușinare. Șefa DNA a spus acum două săptămâni că nu există niciun protocol secret de colaborare între procurori și SRI. Site-ul luju.ro publică dovada existenței protocolului secret care încalcă legile din România prin care ofițerii SRI făceau anchete alături de procurori.

document_protocol sri - dnaProtocolului clasificat strict secret nr. 003064 din 4.02.2009. Acest protocol este certificatul de nastere al “campului tactic” recunoscut public de generalul SRI Dumitru Dumbrava, care a precizat ca SRI urmarea dosarele penale pana la solutia finala. La data semnarii protocolului dintre PICCJ si SRI, sefii institutiilor erau Laura Codruta Kovesi – Procuror General si George Maior director al SRI si Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI. Documentul prezentat mai jos in facsimil reprezinta o adresa strict secreta din 2013, trimisa de SRI conducerii DNA, in care se transmiteau informatii in cadrul unui dosar penal aflat in instrumentarea procurorilor DNA si se specifica in clar ca operatiunea mixta DNA-SRI se efectueaza in baza unor articole din “Protocolul de cooperare intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale nr. 003064 din 4.02.2009, scrie luju.ro.

În document, SRI invoca articole secrete din respectivul protocol si adreseaza la final rugamintea ca “datele prezentate sa fie destinate exclusiv informarii procurorului de caz, potrivit principiului necesitatii de a cunoaste, fara a fi introduse in dosarul cauzei”.

Existenta unui protocol de cooperareare intre SRI si marile parchete pe dosarele penale incalca flagrant Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor care prevede interdictii si sanctiuni severe:

Art. 7 – (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

(2) Persoanele prevazute la alin. (1) completeaza, anual, o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

(3) Consiliul Suprem de Aparare a tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justitiei, realitatea declaratiilor prevazute la alin. (2)

(4) Incalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror.”

Pe 27 ianuarie 2017, DNA a emis următorul comunicat oficial prin care NEGA vehement existența acestui protocol: Cu referire la o serie de informații vehiculate în spațiul public (informațiile transmise prin intermediul unor articole de presă apărute în perioada 25-27 ianuarie 2017 (în cotidianul „Evenimentul Zilei” – prin intermediul paginii www.evz.ro – și pe pagina de internet www.flux24.ro) prezentate drept dezvăluiri despre “fabricarea ori înscenarea unor dosare penale” ori “urmăriri penale la ordine” făcute de DNA, la inițiativa și/sau cu implicarea unor politicieni și a unor persoane din conducerea Serviciului Român de Informații, precum și despre folosirea unor metode care exced cadrului legal, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de către procurorul șef al DNA, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele: Informațiile respective sunt neadevărate, ofensatoare și absurde și au menirea de a discredita activitatea procurorilor DNA, fiind folosite ca o stratagema de către persoane interesate de a formula apărări în spațiul public și nu în fața unei instanțe de judecată. Redăm câteva din afirmațiile denigratoare care s-au propagat în spațiul public: “Generalul Coldea organizează întâlniri săptămânale în dimineața de luni, cu șefii tuturor unităților SRI și o include și pe doamna Kovesi în cadrul acestor reuniuni. O întâlnire a avut loc in birourile SRI , în decembrie 2013. Kovesi s-a alăturat întâlnirii prin videoconferință. A existat un asemenea mod de lucru, în conformitate cu protocolul secret de colaborare SRI-DNA. 1 MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE E fapt, prin SRI, Florian Coldea și DNA, prin Laura Codruța Kovesi supravegheau tot ce înseamnă politician important, ziarist, om de afaceri sub pretextul siguranței naționale. Pentru că aparatura din biroul şefei DNA nu era compatibilă cu cea folosită de unitățile SRI, lui Laura Codruța Kovesi i-a fost instalat în birou un terminal SRI, de către specialiştii SRI, cu care aceasta comunica instantaneu cu Florian Coldea. Din 2014, sistemul de videoconferințe între SRI și DNA a funcționat intens, discuțiile având loc chiar de mai multe ori pe săptămână, Florian Coldea interesându-se despre situaţia unor inculpați sau a dosarelor aflate în lucru direct la șefa DNA Ca dovadă a faptului ca videoconferințele Coldea/Kovesi s-a desfășurat săptămânal, un cotidian a prezentat o fotografie de la un eveniment, cu scop vădit manipulator”. Informațiile mai sus menționate sunt în totalitate neadevărate: procurorul şef al DNA nu a participat la videoconferințe organizate de SRI, nici săptămânal, nici ocazional şi nu are instalate în birou terminale speciale prin care să poată comunica instantaneu cu SRI. Nu există și nu a existat nici un protocol de colaborare SRI-DNA și nici protocol secret Coldea/Kovesi. Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori întâlniri între procurori și ofițerii de informații în case conspirative. Dosarele penale sunt instrumentate strict prin raportare la Codul penal, Codul de procedură penal şi Legea 78/2000. În esență, rolul procurorului este să deslușească aspectele penale, să stabilească dacă în acea cauză cu care a fost sesizat a fost comisă o infracțiune de corupție, să strângă probe în acuzare și în apărare, să prezinte cazul instanței de judecată, să exercite căile de atac prevăzute de lege în sarcina lui, să ia măsurile asigurătorii prevăzute de lege pentru e evita dispariția bunurilor care ar urma să fie confiscate de instanță. Nici Codul de Procedură Penală, nici altă lege specială cu aplicabilitate în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție nu prevede implicarea unui serviciu de informații în modul de obținere a probelor în dosarul penal. Probele se administrează de către procuror și de către ofițerii de poliție judiciară în baza delegării procurorului. Nici un ofițer de informații nu participă la audierea de către procuror sau polițist a unui martor sau administrarea unui alt mijloc de probă. 2 Rolul serviciilor de informații, conform legii, este să sesizeze procurorul cu acele informații pe care le dețin și care au legătură cu infracțiunile de corupție. Până la pronunțarea de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 51/16.02.2016, legea conferea SRI și atribuția de a pune în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse de organul judiciar, atribuție pe care nu o mai are din acel moment. SRI sau alte servicii de informații nu au nicio atribuție în desfășurarea propriu-zisă a urmăririi penale. Este competența procurorului și ofițerilor de poliție judiciară delegați de acesta să audieze martori, suspecți, inculpați, părți vătămate și civile și să administreze orice alte probe. Nu numai că practicile la care fac referire articolele din mass media sunt absurde, dar în Codul de procedură penală există suficiente prevederi menite să protejeze drepturile procesuale ale persoanelor cercetate față de orice fel de metode ilegale de investigare. Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de către procurorul ierarhic superior. Mai mult, toate probele administrate în cursul urmăririi penale, legalitatea acestor acestora şi legalitatea actelor procurorului sunt verificate de către judecător în procedura de Cameră Preliminară. Până la pronunțarea unor decizii de condamnare definitivă, dacă se ajunge la o astfel de decizie, dosarele penale trec prin filtrul mai multor magistrați (judecătorul de libertăți, judecătorul de cameră preliminară, judecătorul care judecă dosarul pe fond și completul de apel). Prin urmare, a vehicula asemenea informații neadevărate plasează într-o lumină nefavorabilă nu doar procurorii DNA, ci creează dubii greu de înlăturat asupra legalității și corectitudinii funcționării întregului sistem judiciar. 

Categories: ȘTIRI

About Author

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*