Regele Mihai I a salvat milioane de vieţi prin scurtarea cu 6 luni a Războiului Mondial

Regele Mihai I a salvat milioane de vieţi prin scurtarea cu 6 luni a Războiului Mondial
loading...

Regele Mihai I al României era ultimul monarh din ţările Europei de Est. Pe 23 augut 1944, România a întors armele. A rupt alianţa cu Germania şi cu celelalte puteri ale Axei. Şi a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie. A fost un episod decisiv, în care Regele Mihai a jucat un rol esenţial.

Istoricii consideră că el a influenţat decisiv cursul celui de-al doilea război mondial, prin decizia sa de a scoate România din alianţa sa cu puterile Axei. Este cunoscut faptul că această decizie curajoasă a scurtat cu cel puţin şase luni durata războiului.

Ca o consecinţă a actului Majestăţii Sale, în cursul tratativelor de pace care au urmat războiului, România a reuşit să recupereze Transilvania de Nord, ocupată în anul 1940 de către Ungaria horthystă, chiar dacă România nu a reuşit să obţină statutul de putere cobeligerantă şi nici să primească înapoi Basarabia şi Bucovina de Nord, ocupate de Uniunea Sovietică, şi nici Cadrilaterul, ocupat de Bulgaria.

Din 23 august 1944, Regele Mihai I a comandat Armata Regală Română, care a luptat victorios pe frontul de vest, pe teritoriile României, Ungariei, Slovaciei şi Austriei. Majestatea Sa a comandat Armata Regală Română nu doar în calitate de suveran al României, ci şi ca deţinător al gradului de mareşal, cel mai înalt grad militar, pe care l-a primit la 10 Mai 1941, cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia. Tatăl său a fost Principele Carol, iar mama sa a fost regina Elena.

Istoria lor familială a fost una extrem de zbuciumată, marcată de controverse şi de scandaluri amoroase. În 1925, Principele Carol renunţă la tron pentru amanta sa, Elena Lupescu, iar, după moartea Regelui Ferdinand, Mihai devine, la doar 6 ani, Regele Mihai I.

După trei ani, acesta este detronat de tatăl său care se întoarce în România şi devine Regele Carol al II-lea, pentru ca la 6 septembrie 1940 să abdice şi să fugă din ţară, tot pentru Elena Lupescu. Astfel, la 18 ani, Mihai devine din nou rege, iar domnia sa este marcată de întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Mai târziu, tânărul Rege Mihai merge la Londra, unde participă la nunta celei ce avea să fie Regina Elisabeta a II-a. Acolo o cunoaşte pe Prinţesa Ana, care îi va deveni soţie.

La 3 ianuarie 1948, Mihai este exilat şi rămâne în străinătate până după căderea regimului comunist. În 1992 are loc prima vizită a Regelui Mihai în România, iar în 1997 Regele Mihai îşi primeşte înapoi cetăţenia română.

În 25 octombrie 2011, Regele Mihai ţine un discurs istoric în Parlamentul României, iar la câţiva ani, în martie 2016, reprezentanţii Casei Regale a României au anunţat îmbolnăvirea sa şi retragerea din viaţa publică.

Regele Mihai I, singurul șef de stat care a trăit mai mult de o jumătate de secol după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, a fost elogiat în presa străină pentru rolul marcant pe care l-a avut în Europa de Est, în ciuda vârstei sale fragede din momentul în care a ajuns la tron.

Documentarul ”Povestiri de război cu Oliver North”, difuzat de televiziunea americană Fox News, cuprinde un interviu în exclusivitate cu Regele Mihai I care, la vârsta majoratului, ajunge rege într-o Europă aflată în război.

Tulburată de ambițiile de expansiune ale Germaniei naziste și de înțelegerile secrete existente între marile puterile politice și URSS, Europa fierbe la sfârșitul anului 1939.

Fără aliați puternici și după un ultimatum formulat de URSS, dar sprijinit de Germania, în iunie 1940 România pierde fără luptă Basarabia și partea de nord a Bucovinei în favoarea rușilor.

Sir Arthur Gavyn, cel de-al 675-lea lord primar al City of London, a evocat momentul 23 august 1944, când regele Mihai a decis ca România să treacă de partea Aliaţilor, împotriva Germaniei Naziste, şi a ordonat arestarea mareşalului Ion Antonescu.

Curajul dumneavoastră din anul 1944, de a pune capăt regimului mareşalului Antonescu, va dăinui în istorie ca una dintre cele mai mari realizări ale vreunui monarh. Pentru ceea ce aţi reuşit în perioada voastră de domnie – scurtată de împrejurările nefericite – mulţi dintre noi, astăzi, familiile şi prietenii noştri vă datorează existenţa. Acţiunile domniei voastre au salvat mii şi mii de vieţi, au scurtat războiul cu cel puţin şase luni. Pentru ceea ce aţi reuşit în perioada Voastră de domnie – scurtată de împrejurările nefericite – mulţi dintre noi, astăzi, familiile şi prietenii noştri vă datorează existenţa“, spunea, la 10 mai 2011, fostul lord primar al City of London.

Regele Mihai era grav bolnav, după ce, la începutul lunii martie 2016, a fost diagnosticat cu carcinom epidermoid metastazant şi leucemie cronică şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale la o clinică din Lausanne. Regele a murit la reşedinţa sa din Elveţia.

Anul 2016 a fost unul dificil pentru fostul suveran. Majestatea Sa şi-a anunţat retragerea din viaţa publică în martie 2016, când Casa Regală a transmis că a fost diagnosticat cu carcinom epidermoid metastazant şi leucemie cronică.

Apoi, pe 1 august 2016, regina Ana a încetat din viaţă într-un spital din Morges. Funeraliile regale au fost organizate pe 13 august, regina fiind înmormântată la Curtea de Argeş, însă regele nu a putut participa la funeralii din cauza stării sale de sănătate.

Regele Mihai şi Regina Ana au fost cel mai longeviv cuplu regal din istoria României. Pe 10 iunie 2013, Majestăţile au sărbătorit Nunta de Safir, 65 de ani de la căsătorie.

Regele Mihai a fost ultima dată la Bucureşti în noiembrie 2014, când l-a decorat pe fostul preşedinte al Poloniei Lech Walesa cu Ordinul “Coroana României” în Grad de Mare Cruce pentru “inegalabila contribuţie” la căderea comunismului în Europa.

Regele Mihai, o viaţă în slujba României

Regele Mihai I al României (1927-1930 şi 1940-1947) s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, tatăl său fiind prinţul Carol, fiul cel mai mare al regelui Ferdinand (1914-1927), iar mama, principesa Elena a Greciei. Dinastia din România era parte a familiei Hohenzollern-Sigmaringen, ramura catolică a familiei imperiale germane, Hohenzollern.

Mihai a fost al treilea rege al României, după Carol I (1866-1914) şi nepotul de frate al acestuia, Ferdinand.

Descendent direct al reginei Victoria, văr cu reginele Marii Britanii şi Danemarcei, cu regii Spaniei şi al Suediei, Mihai a devenit rege prima dată la vârsta de 5 ani şi jumătate, după moartea regelui Ferdinand. Tronul a fost preluat de tatăl său, Carol II, în 1930.

Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său. A urmat cursurile unei şcoli organizate de acesta la palat, alături de copii reprezentând toate colţurile ţării şi toate categoriile sociale.

În urma abdicării tatalui său, la 6 septembrie 1940, Mihai avea să devină, la aproape 19 ani, pentru a doua oară rege al României, în timp ce tatăl său a plecat în exil. Cei doi nu s-au revăzut niciodată.

Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus instaurării autorităţii comuniste. În cele din urma, a fost obligat să abdice la 30 decembrie 1947.

În iunie 1948, regele exilat în Grecia, la o reşedinţă a mamei sale, s-a căsătorit cu Ana de Bourbon-Parma (1923-2016), nepoata de soră a ultimei împărătese austro-ungare, Zita de Bourbon-Parma. Cei doi se cunoscuseră în noiembrie 1947, în timpul unei călătorii la Londra a regelui pentru a participa la nunta reginei Elisabeta a II-a.

În 1949, cuplul regal s-a mutat în Elveţia, la Lausanne, unde s-a născut prima fiică, principesa Margareta. Ea a fost urmată de alte patru fiice: Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957), Maria (n. 1964). Familia a trăit la Versoix (Elveţia) din 1954.

După 43 de ani de exil, regele şi-a dorit să revină în ţară, însă intenţia sa a fost refuzată, în aprilie 1990, în timpul mandatului lui Ion Iliescu. Regele s-a întors din drum de la Zurich, unde a aflat că autorităţile române îi refuzaseră viza care îi era necesară întrucât, în decembrie 1947, îi fusese retrasă cetăţenia română.

Revenirea din exil

Revenirea în România a avut loc abia pe 25 decembrie 1990, când a ajuns la Bucureşti cu un paşaport diplomatic danez. A primit o viză de 24 de ore, doar pentru a merge la mormintele de la Curtea de Argeş ale strămoşilor săi şi pentru a asista la slujba de Crăciun de la mănăstire. Pe drum, a fost oprit de un baraj al Poliţiei şi întors la Bucureşti, de unde a trebuit să plece cu un avion.

Permisiunea de a reveni în România i-a fost acordată finalmente în 1992, pentru a sărbători Paştele în ţară. Mihai I a fost primit de aproximativ 500.000 de români, care au ieşit în stradă pentru a-i vedea pe monarh şi familia regală.

După 1990, regele Mihai nu a exclus revenirea pe tron, dacă aceasta va fi voinţa poporului. ”Dacă oamenii vor să mă întorc înapoi, mă voi întoarce înapoi”, spunea regele.

În 1997, regele Mihai I a redobândit cetăţenia română, iar în 2004 cuplul regal s-a stabilit în regiunea elveţiană Aubonne.

Discursul în faţa Parlamentului

În 2011, cu ocazia împlinirii a 90 de ani, regele Mihai I a ţinut un discurs în faţa Parlamentului. ”Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi”, a spus regele cu acea ocazie.

regele-mihai-a-murit-regele-mihai-i-al-romaniei-omul-care-a-scurtat-durata-razboiului-in-europa-366674

Categories: ȘTIRI

About Author

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*