Război între Rusia și Republica Moldova. Miza este uriașă

Război între Rusia și Republica Moldova. Miza este uriașă
loading...

Situație explozivă între Rusia și Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Oficialii moldoveni sunt împiedicați de ofițerii serviciului secret al Federației Ruse, să afle cine a spălat 22 de miliarde de dolari prin băncile din Republica Moldova.

Din cauza presiunilor și șicanărilor la granița Federației Ruse, a oficialilor de la Chișinău, autorităţile Republicii Moldova au avut drept unică formă de reacţie expunerea publică a cazului şi detaşarea, în comunicatul oficial, a responsabilităţilor generalilor şi conducerii FSB (fosta KGB) de politicienii de la vârf ai Federaţiei Ruse.

Diplomaţii din Republica Moldova, dar şi anchetatorii cazului de spălare a 22 de miliarde de dolari sunt hărţuiţi de autorităţile Federaţiei Ruse şi că, prin urmare, niciun oficial moldovean nu va merge la Moscova până la rezolvarea cauzei; când întreaga acţiune e dată publicităţii printr-un comunicat-fluviu, înseamnă, indubitabil, că ne aflăm în faţa celei mai grave crize pe care o traversează Republica Moldova după august 2009.

Cea mai gravă şi, totodată, cea mai periculoasă în relaţiile cu Rusia de la Războiul din Transnistria şi reîntoarcerea de la scara avionului a lui Putin, care venea, în 2003, să semneze Memorandumul Kozak.

Dosarul „Laundromat” înseamnă spălarea a 22 miliarde de dolari prin băncile din Republica Moldova. Mecanismul e simplu: o companie majoră rusă are un contract comercial pe sume enorme cu firme minuscule şi necunoscute de la Chişinău. Şi, deoarece nu au plătit, se obţin, la instanţe marginale din jurul Chişinăului, hotărâri judecătoreşti cumpărate prin care se consfinţesc nişte datorii false. Acestea sunt imediat plătite de firme majore ruse către offshore-uri sau firme marginale, care, la rândul lor, trimit mai departe banii vămuiţi. Mecanismul spală banii unor instituţii ruse sau ai unor generali sau şefi ai FSB, potrivit comunicatului oficial (care respinge, apropo, orice implicare politică).

25 de oficiali (inclusiv cei implicaţi în anchetă) au fost şicanaţi, umiliţi, hărţuiţi, terorizaţi şi presaţi, contrar oricăror reguli şi oricărui angajament international la care Federaţia Rusă este parte pe aeroporturile din Moscova, deşi aveau paşapoarte diplomatice şi se aflau în interes de serviciu, in unele cazuri chiar la întrevederi oficiale!

Pe 9 martie, exasperaţi de inacţiunea oficialilor ruşi, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, şi prim-ministrul Pavel Filip l-au convocat pe ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Farit Muhametşin. La întrevedere au fost prezenţi ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, precum şi un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Tema discuţiei a constituit-o transmiterea unei Note de protest extrem de dură către conducerea politică a Federaţiei Ruse, prin care sunt semnalate o serie de abuzuri comise împotriva oficialilor din Parlament, Guvern, din serviciile speciale şi partidele Coaliţiei de Guvernare din Republica Moldova. Oficialii Republicii Moldova sunt opriţi abuziv la intrarea în Federaţia Rusă, interogaţi, percheziţionaţi, trataţi umilitor de către reprezentanţi ai serviciilor speciale ruse. În document este descris, de asemenea, modul abuziv în care FSB a încercat – de mai multe ori în ultimele luni – să pună sub urmărire internaţională mai mulţi politicieni din Republica Moldova, inclusiv deputaţi, folosindu-se în acest scop de informaţii false şi date trunchiate. Solicitările abuzive au fost respinse din aceste motive, dar şi din considerente ce ţin de o încercare evidentă de hărţuire a oficialilor de la Chişinău.

Toate aceste abuzuri au luat amploare odată cu avansarea de către anchetatorii de la Chişinău în investigaţiile privind spălarea a 22 de miliarde de dolari prin Moldinconbank proveniţi din Federaţia Rusă. Mai exact, imediat după ce au fost reţinuţi oficiali ai băncii amintite, iar judecători şi executori au fost puşi sub învinuire, unii dintre ei fiind trimişi deja în judecată. În plus, represaliile s-au accentuat şi după ce au existat solicitări de comisii rogatorii adresate Federaţiei Ruse. Abuzurile s-au intensificat odată cu solicitările transmise de anchetatorii moldoveni în Federaţia Rusă pentru a obţine informaţii privind provenienţa sumei de bani menţionată, esenţiale pentru probarea întregului drum infracţional din acest caz. Menţionăm că ancheta a relevat inclusiv legături între o parte din banii respectivi şi o tentativă de corupere a unor deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova.

După anexarea Crimeei, au fost confiscate/blocate fondurile unei bănci ruse care avea vreo 48 miliarde de dolari – parte prezumptivă a averii personale a lui Vladimir Putin. Aici ar fi vorba de circa jumătate din această sumă, comparabilă, totuşi, cu de vreo 20 de ori bugetul Republicii Moldova.

Schemele arată că, până a tranzita Republica Moldova, cele 22 de miliarde de dolari ar proveni sau au fost transmise prin intermediul 72 de companii petroliere din Federaţia Rusă, prin conturile a 22 de bănci comerciale din diferite ţări: AKB FUTURE OAO; AKB STRATEGIA OAO; FIRST CZECH-RUSSIAN BANK LLC; KB INKREDBAN; KB INTERKAPITAL-BANK OOO; OAO KKB KREDITBAN; OAO KB OKSKIY; OAO MAB TEMPBANK; OAO MAST-BANK; OAO BANK MBFI; OAO AKB RFA; OAO RUSSKIY ZEMELNIY BANK; REGIONINVESTBANK LTD; RNKORC ENERGOBIZNES OOO; KB TUBLEVSKIY OOO; KB UNIKOR OAO; ZAO ZATO-BANK; OAO BANK ZAPADNI; ZAO BALTOKA BANK.

Categories: EXTERNE

About Author

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*