Miting uriaș la Chișinău. 50.000 de oameni cer demisia Guvernului și Parlamentului

Miting uriaș la Chișinău. 50.000 de oameni cer demisia Guvernului și Parlamentului
loading...

Peste 50.000 de persoane au ieșit duminică în stradă la Chișinău ca să ceară demisia Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova. Protestatarii reclamă jaful de un miliard de dolari dintrei bănci, cât și îngrădirea libertății presei și întârzierea aplicării reformelor.

Înarmați cu steagurile Republicii Moldova și cel al Uniunii Europene, moldovenii s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău la un miting de protest organizat de Platforma civică „Dreptate și Adevăr”.

Protestatarii au cerut demisia incorpore a conducerii Parlamentului și Guvernului.

„La pușcărie!”, ‘Miliardul înapoi’, „Afară cu ei!” şi „Daţi ţara înapoi!”, scandau protestatarii, care au pornit mai apoi într-un marș de protest de-a lungul bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt spre Universitatea de Medicină.

Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt a fost blocat, în perimetrul străzilor Bănulescu Bodoni și Pușkin. Transportul public a fost redirecționat pe străzile adiacente.

Protestatarii au adoptat o rezoluţie, prin care cer publicarea neîntârziată a raportului companiei Kroll.

Membrii platformei solicită demiterea mai multor funcţionari publici, renunţarea imediată la atacurile antidemocratice asupra libertăţii presei şi restituirea mijloacelor din cele trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.

În urmă cu cinci zile, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a anunțat că raportul de audit al companiei Kroll despre jaful de miliarde de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank din Republica Moldova , nu va fi făcut public.

Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au fost furate de cel puţin 13 miliarde de lei la sfârşitul anului trecut prin intermediul unor credite neperformante. Printre aceste persoane se numără acţionari, reprezentanţi ai managementului băncilor, administratori şi fondatori ai companiilor care au obţinut creditele neperformante.

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a comentat în acest context că nu este în stare să înţeleagă cum poate cineva să fure o sumă atât de mare dintr-o ţară atât de mică.

Site-ul eureporter.co, citat de Unimedia, lanseaza o ipoteza surprinzatoare: banii disparuti din conturile bancilor nu aveau cum sai fie transferati intr-un timp atat de scurt.

Potrivit unor date oficiale, pe parcursul ultimilor ani, nivelul mediu anual al devalorizării valutei moldovenești constituia 11 la sută. Însă la sfârșitul lui ianuarie 2015 acesta a atins un nivel exorbitant de 34 la sută (!), acest fapt provocând o panică incredibilă și generând un val de speculații. În consecință, într-o singură zi, în așa numita „marțea neagră”, la 18 februarie 2015, moneda națională s-a prăbușit până la un nivel record, astfel, timp de o zi leul moldovenesc s-a devalorizat cu cca 40 la sută în raport cu dolarul și euro”, scrie eureporter.

Oricare ar fi fost motivele prăbușirii monedei moldovenești retragerea sumei de $1 mlrd, la care se refereau politicienii, cu atât mai mult retragerea banilor din banca unde statul are calitatea de acționar, este de-a dreptul imposibilă. Și mai incredibil este acest lucru în Moldova, sau in tari similare, bunăoară, în Georgia. Or în majoritatea dintre fostele republici sovietice sunt impuse anumite interdicții pentru tranzacțiile unice, astfel valoarea lor nu poate depăși $150 mii. Acest gen de tranzacții este monitorizat strict de către autoritățile de control valutar și, în primul rând, de către banca centrală a țării”, este de părere analistul Bank of America Merrill Lynch, Vadim Khramov .

PIB-ul Moldovei constituie $7,97 mlrd. Exporturile globale ale țării depășesc putin suma de $2 mlrd. Dacă e să ținem cont de toate aceste date atunci Moldova pur și simplu nu ar fi reușit să adune atât de repede acel miliard de dolari și, cu atât mai mult, să efectueze o atare tranzacție într-o perioadă atât de scurtă cum este cea declarată, adică octombrie-noiembrie 2014. Chiar dacă admitem un atare scenariu, atunci procesul de achiziționare a valutei în Moldova ar fi durat mai multe luni la rând. Mai apoi, pentru a transfera acel miliard de dolari fără a încălca limita impusă (adică $150 000 în cadrul unui singur transfer), ar fi fost nevoie de 6 670 (!) de tranzacții. Mai este încă un element important. Prima instituție financiară care ar fi observat tranzacțiile suspecte ar fi fost Bank of New York, prin intermediul căreia are loc orice operațiune în dolari americani efectuată în orice loc de pe glob. Dacă această instituție financiară americană n-a semnalat nimic, respectiv, operatiunile nu au fost efectuate. Deci, concluzia este una singură – banii, pur și simplu, nu au plecat din tara.

Altfel spus, criza leului a fost provocată de acțiunile incompetente ale autorităților, iar situația care s-a creat la cea mai mare bancă din țară este rezultatul eșecurilor guvernărilor din ultimii 10-15 ani.

miting chisinau

Categories: EXTERNE

About Author

Comments

  1. Ovidiu Drobotă
    Ovidiu Drobotă 3 May, 2015, 19:05

    Din păcate şi Republica Moldova este o ţară plină de corupţie! Dar în curând vor cădea oamenii corupţi care sunt încă la putere.

    Reply this comment

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*