Klaus Iohannis nu vrea să o demită pe Kovesi de la șefia DNA

Klaus Iohannis nu vrea să o demită pe Kovesi de la șefia DNA
loading...

Deșii judecătorii CCR au stabilit că DNA a încălcat în mod grav Constituția României și că procurorii anticorupție și-au arogat puteri pe care nu le au, Iohannis nu vrea să o demită din funcție pe Kovesi și nici pe Procurorul General, Augustin Lazăr.

Președintele României sfidează Curtea Constituțională a României și refuză să respecte decizia judecătorilor. În timp ce judecătorii CCR spun într-o decizie definitivă și obligatorie pentru toate instituțiile statului român, că DNA și Procurorul General au încălcat grav Constituția, Iohannis spune cu nonșalanță că este foarte mulțumit de Kovesi și Lazăr.

Klaus Iohannis a declarat vineri la Palatul Cotroceni, după ceremonia de decorare a lui Mircea Ionescu Qintus, că este foarte mulțumit de activitatea Procurorului General a șefului DNA și a șefului DIICOT .

Întrebat de jurnaliști ce va face dacă va primi propunerea de la Ministerul Justiției cu privire la revocarea lui Kovesi și Augustin Lazăr, Iohannis a spus că el ”este sigur că nu va face o nimeni astfel de solicitare”.

Motivarea Curții Constituționale o desființează pe Kovesi. A încălcat grav legile și Constituția și a comis un abuz de putere.

Curtea reține că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar (…). Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere. (…) Având în vedere prevederile constituționale invocate, Curtea constată că nicio altă autoritate publică, aparținând altei puteri decât cea legislativă, nu poate controla actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunității actului de legiferare. Toate faptele reclamate priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate și legalitate care nu cad sub incidența controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror. Întrucât, doar prin ea însăși, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infracțiuni, Curtea constată că faptele reclamate prin denunțul care a stat la baza întocmirii Dosarului nr.46/P/2017 (…) nu pot intra sub incidența legii penale, indiferent de încadrarea juridică dată“, se menționează în motivarea CCR.

CCR spune că prin decizia procurorului de începere a urmăririi penale în acest caz s-a încălcat principiul separației puterilor în stat.

“Apare cu evidență faptul că Ministerul Public, ca parte a autorității judecătorești, s-a considerat competent să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative și, implicit, legalitatea adoptării ordonanței de urgență a Guvernului. O astfel de conduită echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat (…), deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar își arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale”, se precizează în motivare.

CCR a mai constatat că, prin verificarea circumstanțelor în care a fost adoptată OUG 13/2017, DNA și-a arogat o competență ce poate conduce la un blocaj instituțional.

Declanșarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiției, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcționari publici, secretari de stat și miniștri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de legiferare, creându-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declanșate de activitatea de cercetare penală și de formularea unor viitoare acuzații care pot determina incidența răspunderii penale, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor. Împrejurarea creată golește de conținut garanția constituțională referitoare la imunitatea inerentă actului decizional de legiferare, de care beneficiază membrii Guvernului, garanție care are ca scop tocmai protejarea mandatului față de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei care ocupă funcția de ministru, imunitatea asigurându-i acesteia independența, libertatea și siguranța în exercitarea drepturilor și a obligațiilor ce îi revin potrivit Constituției și legilor”, se mai arată în motivarea CCR

Drept urmare, CCR a constatat existența unui conflict de natură constituțională între DNA și Guvern, pe care, în calitatea de garant al supremației Constituției, trebuie să-l soluționeze, arătând conduita la care autoritățile publice trebuie să se conformeze.

“În ceea ce privește Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție, conduita conformă Constituției transpare din cele statuate mai sus, și anume exercitarea competențelor stabilite de lege în conformitate cu prevederile constituționale referitoare la separația puterilor în stat și, deci, abținerea de la orice acțiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuțiile altei autorități publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competența de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor“, se precizează în motivarea CCR.

 

Categories: ȘTIRI

About Author

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*