Iohannis a intrat în grevă prezidenţială. Ar putea fi suspendat temporar din funcţia de Preşedinte

Iohannis a intrat în grevă prezidenţială. Ar putea fi suspendat temporar din funcţia de Preşedinte
loading...

Klaus Iohannis a intrat în grevă prezidenţială nedeclarată şi îl paşte suspendarea temporară din funcţia de Preşedinte al României. Constatarea îi aparţine fostului judecător şi membru CSM, Toni Neacşu.

Refuzul lui Iohannis de a semna decretele de revocare şi numire în funcţie a miniştrilor de la Transporturi şi dezvoltare, în ciuda deciziei CCR, echivalează cu o grevă prezidenţială nedeclarată. Însă acest comprotament îi poate aduce lui Iohannis, suspendarea temporară din funcţie.

Toni Neacșu e de părere că președintele Klaus Iohannis se află într-o „grevă prezidențială nedeclarată”, refuzând să își îndeplinească obligațiile constituționale.

”Președintele Johannis se află de ceva vreme în grevă prezidențială nedeclarată. Refuză să-și îndeplinească obligațiile constituționale, motivând nevoia de reflecție și de analiză prelungită. Cel mai recent exemplu, desigur nu singurul, este cel privind obligarea sa de către Curtea Constituțională de a lua act imediat de demisia a 2 miniștri. Dispozitivul Deciziei nr. 875/19.12.2018 este imperativ: Președintele României urmează să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcții de ministru. Președintele României urmează să răspundă, de îndată, în scris și motivat, propunerilor înaintate de prim-ministrul României cu privire la numirile în funcția de ministru. Definitivă și general obligatorie. Sunt două obligații de a face, cum le numim juridic, simple de înțeles și chiar mai simplu de aplicat. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 decembrie 2018, după ce anterior fusese comunicată Președinției, moment de la care este obligatorie și moment de la care termenul “de îndată” începe să curgă. Este și momentul în care consilierii pe probleme juridice ai președintelui ar fi trebuit să-i spună că atunci când e vorba despre îndeplinirea unor obligații constituționale politica trebuie lăsată de o parte, pentru că altfel este afectată însăși ordinea constituțională în România, înlocuită cu arbitrariul. Președintele Iohannis nu se află doar în întârziere ci se află în refuz explicit de a-și îndeplini obligațiile funcției, așa cum ele rezultă din Constituție. Din punctul meu de vedere refuzul explicit al Președintelui de a-și îndeplini obligațiile pe care le are echivalează cu o imposibilitate temporară de exercitare a funcției. Atribuțiile funcției de Președinte al României trebuiesc exercitate neîntrerupt, continuu și în termenele arătate de Constituție. Dacă președintele nu-și poate îndeplini atribuțiile sau refuză să și le îndeplinească intervine situația de imposibilitate temporară a exercitării acesteia. Aplicarea Constituției în România nu poate fi suspendată nici în situația în care motive obiective îl împiedică pe Președinte să-și exercite atribuțiile, dar nici în situația în care simple motive subiective (refuzul său) îl pun în aceeași situație. Pentru că supremația Constituției este fundamentul suprem pe care este construită România, există și un remediu constituțional și anume constatarea interimatului fucției de Președinte determinat de imposibilitatea temporară a exercitării funcției. Din punct de vedere tehnic Curtea Constituțională este cea care constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al Românie, la solicitarea Președintelui sau a președinților celor două camere ale Parlamentului (art. 44 alin. 4 din Legea nr. 47/1992). Este modelul aplicat deja în Republica Moldova, pe texte din Constituție identice cu ale noastre. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a constatat imposibilitatea temporară de exercitare a funcției de către președintele Republicii determinată de refuzul acestuia de a numi un ministru, un prim ministru, de a promulga o lege ori de a îndeplini obligațiile stabilite printr-o Hotărâre a Curții Constituționale. Sună foarte asemănător. Potrivit Constituției noastre (art. 98 alin. 1) interimatul funcției de președinte, atunci când acesta este determinat de imposibilitatea temporară de exercitare a atribuțiilor, este asigurat de președintele Senatului. Înlocuirea Președintelui în cazul existenței unei întreruperi în exercitarea atribuțiilor, constată de Curtea Constituțională, nu este nici opțională și nici nu este o decizie politică, cum este suspendarea președintelui, ci o obligație constituțională, pentru garantarea funcționarii statului și a aplicării neîntrerupte a Constituției. Atunci când e vorba despre garantarea supremației Constituției, cea pe care însuși președintele depune jurământul de învestitură, soluțiile trebuie să fie unele juridice, iar nu unele politice”, declară Toni Neacşu.

Liviu Dragnea, le-a solicitat social-democraților, la Consiliul Național, să depună o plângere pentru înaltă trădare pe numele şefului statului, Klaus Iohannis..

Premierul Viorica Dăncilă a declarat  la Antena 3 că nu preşedintele decide asupra selectării miniştrilor şi că şeful statului nu poate fi lăsat să îşi încalce atribuţiile.

„Pentru domnul preşedinte de îndată nu înseamnă acelaşi lucru ca pentru majoritatea românilor. I-am spus că pentru mine, pentru noi ca ţară este important să avem guvernul complet pentru a prelua preşedinţia Consiliului UE. Nu poţi să trimiţi refuzul că nu îţi place ţie. Vedem ce măsuri vom lua. Nu putem lăsa preşedintele să îşi încalce atribuţiile. Premierul este respronsabil pentru formarea guvernului, îşi aduce miniştrii care pot aduce plus valoare. Dacă lăsăm preşedintele cu ce ministru e de acord, avem surpriza să spună că desemnează el un ministru ca să fie şi acceptat”.

Categories: ȘTIRI

About Author

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*