De ce DNA nu cere și arestarea deputatului Marko Attila, anchetat în dosarul Alina Bica

De ce DNA nu cere și arestarea deputatului Marko Attila, anchetat în dosarul Alina Bica
loading...

Marko Attila, deputatul penal al UDMR, condamnat pe 26 noiembrie 2014 la trei ani de închisoare, și cercetat penal de DNA în dosarul Alinei Bica, este lăsat în mod suspect, în libertate de către procurori.

În timp ce procurorii bagă la pârnaie, pe bandă rulantă membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul A.N.R.P., DNA nu scoate un cuvințel despre deputatul UDMR, Marko Attila, rămas în 3 decembrie 2014, și fără imunitate.

Procurorii DNA spun că pe 15 martie 2011, cei 9 membri ai Comisiei Centrale, printre care se aflau Alina Bica, Marko Attila, Sergiu Ionuț Diacomatu, Remus Baciu, George Dragoș Bogdan și Lăcrămioara Alexandru, au luat în dezbatere cererea de retrocedare a suprafeței de 13.0535 ha din zona Plumbuita, beneficiar fiind omul de afaceri Stelian Gheorghe.

„La data de 15.10.2014 Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupție, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafață de13,0535 ha, situat în București, zona Plumbuita, sector 2. Concret, la data de 15.03.2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care făceau parte suspecta Bica Alina Mihaela și inculpații Alexandru Lăcrămioara și Bogdan Dragoş-George, a aprobat raportul de evaluare, întocmit de un expert evaluator, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv,de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei)Aceștia au fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24.02.2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului. După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15.03.2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la FONDUL PROPRIETATEA, listat la bursă din data 25.01.2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat)Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului românun prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei, (echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentând supraevaluarea), concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase”, se arată în comunicatul de presă al DNA.

Procurorii consideră că membrii Comisiei Centrale “și-au încălcat, negat și nesocotit tocmai obligația de statut ce presupunea analiza, dezbaterea asupra raportului de evaluare, astfel încât decizia bazată pe acest raport să fie riguroasă”.

“Dar raportul a fost unul eronat, grosolan supraevaluat în scopul îmbogățirii fără drept și în scopul asigurării unor rezerve pentru mituirea unor membri care au ajutat — sub acest aspect cercetările fiind în curs — iar efectele se răsfrâng asupra unei colectivități de persoane îndreptățite la despăgubiri, care la rândul său a formulat cereri de despăgubire, dar care a fost tratată doar formal”, se mai arată în referatul DNA.

În plus, membrii Comisiei nu au făcut nici măcar demersul minim de a analiza explicațiile evaluatorului.

“Activitatea infracțională abuzivă s-a realizat prin însușirea necondiționată a evaluării oferite de inculpatul Nuțiu Emil, doar cu scopul de a simula reparația, pentru că, în realitate, s-a urmărit și s-a realizat îmbogățirea pe nedrept a unor favoriți, cărora li s-a dat cadou, prin prăduirea bugetului public, suma de 377.282.300 lei. Consecința deosebit de gravă a acestei activități infracționale abuzive a inculpaților, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea despăgubirilor rezultă din faptul că suma de 377.282.300 lei plătită în acest dosar de despăgubire este mai mare decât totalul despăgubirilor civile plătite de ANRP în tot cursul anului 2011, care a fost de 249.882.000 lei”, se mai arată în referatul DNA.

După ce DNA a cerut ridicarea imunității parlamentare a deputatului Marko Attila, Camera Deputaților a dat undă verde solicitării și pe 3 decembrie 2014, a votat în favoarea solicitării procurorilor privind încuviințarea reținerii, arestului preventiv și a percheziției.

Marko Attila, după ce a fost audiat de DNA, a spus că singura lui vină e că ‘a făcut parte dintr-o comisie: Singura mea vină, dacă se poate spune aşa, este că am făcut parte dintr-o comisie. Nu am dat declaraţii nici procurorilor DNA pentru că nu cunosc dosarul, ştiu doar ce am văzut din comunicate şi ce s-a spus despre procurorul Alina Bica (…) Nu cunosc cazul Bica şi nu am avut legătură.

Iar pe 12 decembrie 2014, deputatul UDMR Marko Attila, cu un tupeu incredibil, a cerut prin intermediului unei postări pe facebook, încetarea imediată a urmăririi penale împotriva sa, pe motiv că el nu a fost prezent la şedinţa din 15 martie 2011 în care s-a decis despăgubirea incriminată.

”Niciodată, în toată carieră mea, nu am abuzat de funcţia mea, nu am pretins şi nu am primit niciun folos material nici pentru mine şi nici pentru altul în niciun caz de retrocedare sau despăgubire. Deoarece eu nu am făcut aşa ceva niciodată, condamn orice persoană şi mă delimitez de toţi cei care au folosit acest proces în scopuri personale. Asigur opinia publică şi organele de anchetă că îmi voi pune la dispoziţie cunoştinţele pentru că asemenea persoane să răspundă în faţa legii (…) Nu cunosc nicio persoană implicată în presupusele fapte de corupţie în care numele meu este amintit şi nu am participat la şedinţa comisiei la care acele despăgubiri au fost decise, fiind în judeţul Braşov la diferite comemorări cu ocazia Zilei maghiarilor de pretudindeni, iar acest lucru rezultând chiar şi din actele de la dosar, respectiv lipsa semnăturii mele de pe procesul verbal şi toate celelalte acte ale şedinţei. Datorită faptului că aceste documente au fost cunoscute de procurorii de caz, chiar din momentul deschiderii dosarului, solicit încetarea imediată a urmăririi penale în privinţa mea, ridicarea oricăror măsuri asigurătorii asupra bunurilor proprietate comună cu soţia şi casarea întregului caz faţă de persoana mea, precum şi redarea reputaţiei de deputat ales”, a scris deputatul în postarea de pe Facebook.

Numai că ce să vezi, deputatul maghiar nu este la prima ”abatere” ilegală și penală. Pe 26 noiembrie 2014, Attila Gabor a fost condamnat definitiv, la trei ani de închisoare cu suspendare în procesul în care este judecat pentru abuz în serviciu într-un dosar privind restituirea unor imobile. Inițial, deputatul fusese condamnat la aceeaşi pedeapsă, dar cu executare.

Curtea de Apel Ploieşti a dispus suspendarea pedepsei de trei ani de închisoare cu executare la care Judecătoria Buzău, ca instanţă de fond, îl condamnase pe actualul parlamentar, pentru abuzul comis când deţinea funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice

Totodată, magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au dispus, prin sentinţa pronunţată miercuri, să înlăture dispoziţia de confiscare specială a sumei de 1.137.856 lei de la Eparhia Reformată din Ardeal. Instanţa de fond din acest dosar, Judecătoria Buzău, dispusese, în baza vechiului codul penal, prin sentinţa pronunţată în 28 iunie 2012, confiscarea specială a acestei sume de la Eparhia Reformată din Ardeal.

Marko Attila-Gabor a fost condamnat, în 28 iunie 2012, la trei ani de închisoare cu executare de către Judecătoria Buzău, care l-a găsit vinovat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal şi Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiţiei, acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave. Marosan Tamas a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, în timp ce Silviu Clim a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

Procurorii au stabilit că în anul 2002 cei trei au făcut parte din comisia specială de restituire a unor bunuri imobile care au fost ale comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, înfiinţată în baza OUG 83/1999. Cei trei acuzaţi au întocmit, în 14 mai 2002, o notă de constatare în care au arătat, contrar realităţii, că un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe şi l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. Imobilul în discuţie a avut destinaţia de şcoală din momentul edificării construcţiei şi includea două instituţii de învăţământ: Liceul Teoretic “Szekely Miko” Sfântu Gheorghe şi Liceul Teologic Reformat.

De asemenea, în cursul lunii aprilie 2002, Ministerul Administraţiei Publice stabilise că imobilul respectiv nu putea fi retrocedat în baza OUG 83/1999. În principal, retrocedarea s-a făcut în baza unui extras de carte funciară nevalabil, emis în 1990, cât şi a Cărţii Funciare care nu avea traducere autorizată în limba română, documente care fuseseră depuse în fotocopie de Eparhia Reformată din Ardeal.

Prin aceste fapte, acuzaţii ar fi prejudiciat statul român cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentând valoarea imobilului. Conform sentinţei pronunţate de Judecătoria Buzău şi publicate pe portalul instanţelor de judecată, ”partea vătămată Municipiul Sfântul Gheorghe nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul nefiind acoperit”.

Și ținând cont de antecedentele penale, ne întrebăm de ce DNA nici măcar nu a dispus măsura controlului judiciar în cazul deputatului UDMR, în timp ce Alinei Bica i-au făcut două dosare penale cu speța de la ANRP, pe Dorin Cocoș și Alin Cocoș, i-au arestat, la fel ca și pe șefa ANRP, Crinuța Dumitrean.

Categories: ȘTIRI

About Author

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*