Construcția Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, nefezabilă din punct de vedere comercial

Construcția Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, nefezabilă din punct de vedere comercial
loading...

Greenpeace România avertizează: Construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă nu se justifică din punct de vedere al costurilor suportate de societatea românească și nici de tendința de creștere a cererii de energie electrică.

Greenpeace România solicită guvernului o strategie energetică bazată pe dezvoltare durabilă și pe distribuție geografică a unităților de producție, care să accelereze tranziția către surse regenerabile de energie, ce nu presupun riscuri semnificative de mediu.

În contextul conturării noii strategii energetice naționale, Greenpeace România readuce în atenția publicului o serie de neajunsuri asociate proiectului celor două reactoare nucleare adiționale la Cernavodă.

Construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă nu se justifică din punct de vedere al costurilor suportate de societatea românească: conform unor estimări conservatoare, subvenția necesară numai pentru costurile de exploatare ar fi între 25 și 55 de miliarde € pe durata de viață a proiectului. Această sumă ar duce la creșterea cu 18% a valorii medii a facturii de energie electrică pentru consumatorul casnic din România. Sprijinul public estimat nu include prima de asigurare subvenționată, depozitarea și tratarea deșeurilor de combustibili și dezafectarea centralei, costuri ce ar urma să fie suportate tot de cetățeni.

Pentru ca proiectul celor două reactoare să fie rentabil, guvernul ar trebui să scadă costul finanțării prin oferirea de garanții pentru împrumuturi destinate construirii și exploatării centralei. Garanțiile pentru împrumuturi trebuie să fie aprobate de Comisia Europeană, întrucât sunt considerate ajutoare de stat, care pot denatura piața de energie.

Construcția celor două reactoare adiționale ar reprezinta, în opinia Greenpeace România, o decizie politică nefondată. În România, cererea de energie nu a mai crescut în ultimul timp, date fiind declinul industrial și eficientizarea consumului de energie, iar justificarea noilor reactoare prin prognozarea unei cereri de energie în creștere este nerealistă. Înlocuirea capacităților învechite de generare a energiei de asemenea nu justifică proiectul celor două reactoare, necesarul putând fi acoperit prin folosirea unor surse de energie mai ieftine și cu grad de flexibilitate adecvat cerințelor pieței. Ionuț Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România declară: „Lipsa aproape totală de flexibilitate a energiei nucleare ar face imposibilă exploatarea în condiții de siguranță a reactoarelor 3 și 4 în absența unor soluții care să compenseze acest caracter rigid. Prin natura lor, reactoarele funcționează și produc constant, chiar și când consumul țării este la cote minime, de exemplu pe timp de noapte. Astfel, cele două reactoare adiționale nu vor putea funcționa în absența unui „consumator dispecerizabil” precum hidrocentrala cu pompaj de la Tarnița. Acesta este rolul principal al proiectului de la Tarnița și abia în plan secund compensarea caracterului variabil al regenerabilelor – motivația oficială. Cele două proiecte – Cernavodă 3 și 4 și Tarnița – nu se justifică decât împreună și tot împreună vor alcătui o povară economică însemnată pentru societate.”

„Construcția celor două reactoare nucleare reprezintă un risc economic considerabil și ar demonstra lipsă de responsabilitate din partea guvernului. Înainte să ne angajăm în proiecte energetice mamut, precum Cernavodă 3 și 4 sau Tarnița avem nevoie de o strategie clară în domeniul energetic, pe termen lung, bazată pe dezvoltare durabilă, în concordanță cu tendințele europene, cu o distribuție geografică a unităților de producție.” adaugă Ionuț Cepraga. Producerea de energie răspândită din punct de vedere geografic, cu tehnologii moderne este mult mai eficientă, mai flexibilă și mai puțin vulnerabilă la riscuri de întrerupere a furnizării, stimulând investițiile în rețele și crescând flexibilitatea pentru consumatorii industriali, care la rândul lor își pot astfel construi fabricile în amplasamente justificate de alți factori economici, cum ar fi piețele disponibile pentru producția sau serviciile pe care le furnizează.

Greenpeace susține că România ar trebui să se focalizeze în direcția eficienței energetice și a gestionării mai bune a cererii prin aplicarea unor reforme instituționale și de reglementare, care ar permite participarea dinamică a cererii pe piața de vânzare cu ridicata și pe piața de echilibrare. De asemenea, România ar trebui să continue proiectele de extindere a interconectării transfrontiere cu vecinii săi și să participe mai departe la inițiativa de cuplare a piețelor de energie, la care România a aderat cu succes în noiembrie 2014.

Categories: ECONOMIE

About Author

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*