Augustin Lazăr recunoaşte că a depus la dosarul de candidat o ordonanţă de clasare a lui Iohannis, dar dă vina pe un grefier

Augustin Lazăr recunoaşte că a depus la dosarul de candidat o ordonanţă de clasare a lui Iohannis, dar dă vina pe un grefier
loading...

Augustin Lazăr recunoaşte că la dosarul său de candidat la funcţia de Procuror General al României, din 2016, a ajuns şi o ordonanţă de clasare ce îl privea pe Klaus Iohannis, dar dă vina pe o grefieră care ar fi selectat din greşeală acel document.

Circ în toată regula în Parchetul General al României. La o săptămână de când Ministrul Justiţiei a dezvăluit faptul că a găsit la dosarul de candidat al lui Lazăr o ordonanţă de clasare pentru Iohannis, Procurorul General recunoaşte existenţa documentului dar spune că acesta a ajuns la dosarul său dintr-o eroare de grefă.

Am aflat abia după o săptămână de suspans că ordonanța de clasare invocată de ministrul justiției nu a fost emisă, confirmată sau verificată de subsemnatul în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, astfel cum acesta a lăsat să se înțeleagă, enumerând-o ca motiv de revocare. Este un mod tipic de manipulare prin distorsionarea adevărului. Ministrul justiției exploatează o eroare de grefă survenită în martie 2016, făcută cu ocazia selectării lucrărilor necesare pentru procedura de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Efectuând copii după documente redactate de A. Lazăr, grefiera a fotocopiat, urmare a unei erori generate de identitatea numelui de familie, ordonanța emisă de procurorul șef adjunct de secție Cristian A. Lazăr din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Această ordonanță de disjungere cu privire la alte persoane a ajuns prin declinarea competenței la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dosar pe care l-am repartizat, spre soluționare, unui procuror. Copiile mai multor lucrări au fost introduse într-un plic și depuse împreună cu proiectul de management la Ministerul Justiției, unde eroarea a fost observată și înlăturată. Proiectul a fost publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii în perioada 4 – 21 aprilie 2016, fiind pus în dezbatere publică, perioadă în care s-au efectuat verificări asupra candidatului, așa cum s-a dispus prin Hotărârea Secției pentru Procurori nr. 235 din 4 aprilie 2016“, precizează Augustin Lazăr printr-un comunicat de presă.

Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial, afiliat la Federația PUBLISIND, se arată că declarația procurorului general aduce grave prejudicii profesiei de grefier.

Având în vedere informațiile apărute în presă, cu privire la „eroarea de grefă” care a stat la baza întocmirii dosarului profesional pentru depunerea candidaturii pentru funcția de Procuror general al României, la solicitarea membrilor, în vederea apărării reputației profesiei acestor categorii profesionale, înțelegem să facem următoarele precizări: Potrivit regulamentelor de ordine interioară ale instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, printre atribuțiile grefierilor nu se regăsește vreo atribuție în ceea ce privește întocmirea dosarului profesional al vreunui magistrat pentru depunerea candidaturii în vederea ocupării unor funcții de conducere, cel mult, putând fi vorba despre acordarea unui ajutor/suport magistratului respectiv, din punct de vedere colegial, de către grefier. Dosarele profesionale ale magistraților au caracter personal, cu atât mai mult cele pentru depunerea candidaturilor în vederea ocupării unor funcții de conducere vacante, candidatul trebuind să-și întocmească, personal, dosarul în vederea depunerii candidaturii, implicit în ceea ce privește selectarea lucrărilor de specialitate pe care își întemeiază candidatura și care apreciază că îl recomandă pentru postul respectiv. În viitor, în vederea informării corecte a opiniei publice și pentru a nu duce în derizoriu categoria profesională pe care o reprezentăm, vă stăm la dispoziție și vă putem oferi informații obiective, pertinente și documentate despre orice subiect legat de profesia de grefier sau sistemul judiciar.”, se arată în comunicatul S.N.G.J Dicasterial.

Tudorel Toader a publicat miercuri, pe site-ul Ministerului Justiţiei, un comunicat în care face precizări cu privire la dosarul de candisat al lui Augustin Lazăr:

Numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr

PROBLEME IDENTIFICATE ÎN PROCEDURA DE NUMIRE

  1. Dosarul de candidatură

Candidatura domnului procuror Augustin Lazăr a fost înregistrată la Ministerul Justiției printr-un email transmis în data de 15 Martie 2016, ora 12:27 către Direcția Resurse Umane. Din copia email-ului se poate observa că s-au atașat doar un curriculum vitae și o scrisoare de intenție.

Din analiza dosarului și a înregistrărilor din registratura Ministerului Justiției, rezultă că nu au fost depuse alte documente nici la această dată, nici la o dată ulterioară, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere.

La data de 18 martie 2016, conform unei adrese identificate la dosar, Ministerul Justiției a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii furnizarea unor informații referitoare la cei 4 candidați cu referire expresă la: vechimea în funcția de judecător/procurorcalificativul obținut la ultima evaluare a activității profesionale și eventualele sancțiuni disciplinare aplicate în ultimii trei ani sau proceduri disciplinare în curs. La această solicitare, în registratura MJ sau la dosarul de numire, nu este niciun răspuns și niciun document provenit de la Consiliului Superior al Magistraturii.

  1. Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire

În dosarul de candidatură nu s-a identificat nici un document care să dovedească îndeplinirea criteriului de la capitolul Condiții prevăzute de lege din anunțul de pe site-ul Ministerului Justiției, și anume obținerea calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

Această cerință este verificată pe baza prevederilor articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede că pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță judecătorii și procurorii sunt supuși la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficiența, calitatea activității și integritatea, obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.

Pentru clarificarea aspectelor menționate mai sus, la data de 12 Septembrie 2018, Ministrul Justiției s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a transmite situația evaluărilor domnului procuror Augustin Lazăr.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care a pus la dispoziție rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr, întocmite, pentru perioada 2014-2016 de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii și pentru perioada 2011-2013, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfășurată de către domnul Augustin Lazăr în funcția de procuror general adjunct, respectiv procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. La finalul documentului se precizează faptul că: ”Prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, 20 APRILIE 2017, în trei exemplare…” Documentul este emis la un an de la numirea în funcție – în baza prevederilor art. 39 alin (1) evaluarea are loc la fiecare 3 ani, astfel că numirea trebuia să aibă la bază o evaluare nu mai veche de anul 2013.

Astfel, ministrul justiției a făcut propunerea de numire în funcția de Procuror General a domnului Augustin Lazăr cu nerespectarea criteriilor anunțate și a prevederilor legale.

La data de 28 Aprilie 2016, când Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr, acesta nu deținea o evaluare a îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță, realizată în baza articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Astfel, domnul Augustin Lazăr nu a demonstrat îndeplinirea criteriului anunțat de Ministerul Justiției pentru ocuparea funcției de Procuror General, capitolul Condiții prevăzute de lege, și anume calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

  1. Evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr

Față de situația identificată anterior, evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2016, de către Comisia de evaluare a procurorilor, constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, comunicată prin adresa CSM 18450 din 19.09.2018, conține doar dată luării la cunoștință a evaluării, și anume 18.09.2018 (cu o zi înainte să fie transmis răspunsul către Ministerul Justiției).

Pentru această procedură, pe ordinea de zi a Ședinței Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 05 septembrie 2018 [extras], s-a pus în discuție înlocuirea domnului Augustin Lazăr cu doamna Laura Oprean prim-adjunct al procurorului general, din funcția de președinte a Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apelAceastă decizie era fundamentată de evaluarea activității profesionale a domnului Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2015 când a ocupat funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și avea la bază, conform punctului 1 de pe ordinea de zi ”Constatarea incompatibilității președintelui Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel și înlocuirea acestuia potrivit art.26 alin 10 din Hotărârea nr 676/2007 din 04.10.2007”.

Nu avem cunoștință dacă domnul Augustin Lazăr a fost înlocuit din această funcție și la data de 20 aprilie 2017 (data întocmirii Raportului de evaluare pentru perioada 2011-2013), când deținea, de drept, poziția de președinte al comisiei, în virtutea articolului 29 alin (8) din Hotărârea nr 676/2007, care prevede că: Activitatea specifică funcției de procuror desfășurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curțile de apel, inclusiv membrii supleanți, chiar dacă aceștia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, 2 procurori desemnați de colegiul de conducere şi un membru supleant.

Cu toate acestea, raportul de evaluare a activității profesionale, transmis de către Consiliul Superior al Magistraturii, în data de 18.09.2018, nu este pentru perioada 2014-2015 (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018), ci pentru perioada 2014-2016, și nu este întocmit de către Comisia de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018) ci de către Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.

  1. Avizul Consiliului Superior al Magistraturii

21 aprilie 2016 – Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii numărul 258 reține următoarele:

”Din înscrisurile atașate, respectiv, propunerea ministrului justiției, referatul Direcției resurse umane și organizare, declarațiile prevăzute la art. 54 alin (2), raportata la art. 48 alin (11) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv, declarația pe propria răspundere, de neapartenență la serviciile de informații înainte de anul 1990 și declarația de interese, precum și proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curriculum vitae, al candidatului și 12 lucrări relevante întocmite de acesta în desfășurarea activității, rezultă că au fost parcurse toate etapele parcurse de art. 21alin (1)-(5) din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere…..”

Aceste documente la care se face referire în avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiției, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere. Raportat la prevederile art. 21, având în vedere faptul că aceste documente sunt depuse la Consiliul Superior al Magistraturii împreună cu propunerea ministrului justiției, considerăm că ele trebuiau să fie depuse anterior la MJ.

Din documentele de la Ministerul Justiției nu se poate identifica conținutul dosarului transmis către Consiliul Superior al Magistraturii și nici cele 12 lucrări la care se face referire în hotărârea CSM nr 258 din 21 aprilie 2016. În adresa transmisă de Ministerul Justiției către CSM, este menționată îndeplinirea criteriilor pentru numire, făcându-se referire la documente care nu există la dosar.

  1. Lucrări relevante întocmite în desfășurarea activității de către candidați

În dosarul candidatului de la Ministerul Justiției nu se pot identifica, cu exactitate, documentele justificative pentru activitatea profesională, și anume lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante.

Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detașarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcții de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcția de procuror şi a procurorilor în funcția de judecător din 09.03.2006 ”ÎMPREUNĂ cu propunerea ministrului justiției se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declarațiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”

În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Ministerul Justiție, s-a identificat o Ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis.

La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcția Națională Anticorupție, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 și alta formulată de către o instituție publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informațiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În raportul de evaluare a fost precizat faptul că: ”Nu cunoaștem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluție de clasare care privea președintele României în funcție. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiției

Toate constatările făcute prin Raportul de evaluare sunt corecte și au ca fundament, așa cum am precizat, documentele identificate în dosarul de la Ministerul Justiției. Afirmația a fost făcută în contextul elementelor prezentate la punctul 2 – Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire.

  1. Atribuțiile Președintelui

Conform dispozițiilor art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în vigoare la data de 28 aprilie 2016, ”Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.

Dacă Președintele României putea refuza motivat, este greu de crezut că își putea fundamenta decizia în lipsa studierii documentelor de la dosarul de candidatură.

Nu cunoaștem documentele care au fost analizate la acea dată de către domnul Președinte pentru a motiva decizia sa de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece din documentele de la Ministerul Justiției nu rezultă conținutul dosarului transmis către Administrația Prezidențială. Ordonanța de clasare menționată la punctul anterior se află în dosarul de la Ministerul Justiției, aferent procedurii de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general.

Autorul ordonanței de clasare a fost numit de către președintele în funcție, conform art. 54 alin (1) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la propunerea ministrului justiției, într-o funcție de procuror de rang înalt.

Distinct de cele prezentate și având în vedere discuțiile cu privire la posibilitatea de a face public copii ale documentelor identificate în dosarul de numire al domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmit către Consiliul Superior al Magistraturii copie integrală după dosarul existent la Ministerul Justiției, în forma și în ordinea identificată, împreună cu fișa de registratură cu documentele intrate. În același timp, atașez copie după răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care CSM a transmis rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr.

Solicit, pe această cale, Consiliului superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date si fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În același timp, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condițiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens.

Categories: ȘTIRI

About Author

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*