Audiovizualul românesc, pus pe butuci de criza economică. 48 de televiziuni s-au închis

Audiovizualul românesc, pus pe butuci de criza economică. 48 de televiziuni s-au închis
loading...

Criza economică a făcut ravagii în audiovizualul din România. În doar cinci ani, 48 de televiziuni și 19 posturi de radio și-au încetat activitatea.

Televiziunile și radiourile din România au simțit în plin criza economică. Cei care nu s-au putut adapta la noile condiții de piață, și-au închis porțile, iar altele funcţionează şi acum la limita de avarie.

Românii sunt printre europenii care îşi petrec cele mai multe ore cu ochii la televizor. Acesta este şi motivul pentru care avem şi atât de multe posturi de televiziune. Un sondaj de opinie recent arăta că românii sunt interesaţi în primul rând de ştiri, iar apoi de divertisment.

Registrul Comerţului erau înregistrate 363 de televiziuni (cod CAEN 6020) şi 222 de posturi de radio (cod CAEN 6010). Datele, disponibile la nivelul anului 2013, indică însă o scădere a numărului acestora faţă de 2009, când erau 411 televiziuni şi 241 de posturi de radio.

Cifra de afaceri pe segmentul televiziuni a scăzut în ultimii 5 ani de la 1,44 miliarde lei în 2009 la 1,28 miliarde lei în 2013.

Firmele din domeniul televiziuni şi-au adaptat activitatea la provocările crizei, dovadă că pierderile totale au scăzut cu 125 milioane lei, de la 377,5 milioane lei în 2009 la 252,4 milioane lei în 2013, iar profitul, pe ansamblu, a crescut de la 33,7 milioane lei la 35,5 milioane de lei.

Şi piaţa radiourilor a cunoscut o evoluţie similară, însă mult mai temperată. Cifra de afaceri s-a diminuat în ultimii cinci ani de la 96,9 milioane lei la 94,7 milioane lei, pierderile s-au redus de la 26,1 milioane lei la numai 11,6 milioane, iar profitul a crescut la 5,98 milioane lei, de la 5,9 milioane lei în 2009.

Privită în ansamblu, statistica arată că apogeul crizei în acest sector a fost atins în 2012, iar de atunci firmele au luat măsuri care le-au permis să revină pe linia de supravieţuire. S-au operat disponibilizări de personal, s-au tăiat bugete, grilele de programe s-au optimizat la costuri cât mai mici, iar acest lucru se vede în statisticile financiare. Televiziunile şi radiourile au înţeles provocările crizei, iar exemplul lor poate fi relevant pentru întreaga economie românească”, afirmă analiştii de la KeysFin.

BUCUREŞTIUL, CAPITALA AUDIOVIZUALULUI ROMÂNESC

Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani arată că business-urile din televiziune sunt concentrate, în mare măsură, în regiunea Bucureşti-Ilfov. 91% dintre firmele înregistrate la Registrul Comerţului au sediul în Bucureşti şi în împrejurimi.

În cazul radiourilor, procentul este ceva mai scăzut. 68% sunt în Bucureşti-Ilfov, iar restul mai ales în judeţele din sudul ţării (7,3%) şi Dobrogea (6,9%).

“Bucureştiul este, fără îndoială, locul în care business-ul din audiovizual este cel mai dezvoltat, acaparând peste 80% din cifra totală de afaceri. În rest, avem televiziuni şi radiouri în principal în reşedinţele de judeţ, iar cele mai dezvoltate afaceri în domeniu sunt în Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Braşov şi Cluj-Napoca“, spun experţii de la KeysFin.

Dezvoltarea business-ului în acest domeniu este influenţată decisiv de piaţa de publicitate, ale cărei interese sunt în principal la nivel naţional şi mai puţin regional.

Televiziunile, la fel ca şi radiourile şi ziarele, sunt oglinda economiei. Cu cât promovarea făcută de acestea este mai redusă sau chiar lipseşte, cu atât influenţele asupra consumului sunt mai pregnante“, afirmă experţii KeysFin.

CINE SUNT PERFORMERII CRIZEI ECONOMICE

Cele mai mari afaceri din televiziuni au fost făcute, în 2013, de Pro TV SA, de 497 milioane lei, urmată de Antena Group SA (250,5 milioane lei) şi United Media Distribution SRL (79,9 milioane lei).

Cele mai profitabile aparţin Antena Group, cu 9,2 milioane lei, în timp ce Pro TV a ieşit pe minus în 2013, cu o pierdere de 85,5 milioane lei.

Analiza datelor arată o legătură directă între audienţa posturilor şi cifra de afaceri. Din statistici am mai remarcat faptul că televiziunile si radiourile mai mici au fost mai puţin afectate de criză, reuşind să reziste mai bine provocărilor. Giganţii precum Pro TV în domeniul televiziunii şi Radio 21 in cel de radio au continuat să înregistreze pierderi pe măsura investiţiilor făcute. Antenele, pe de altă parte, şi-au reconfirmat statutul de afaceri profitabile, graţie unei structuri de business care a rezistat mult mai bine crizei decât alte companii“, au explicat experţii de la KeysFin.

Pe locurile următoare în topul cifrei de afaceri s-au clasat Dogan Media International SA (Kanal D) cu un business de 73,7 milioane de lei şi pierderi de 20,9 milioane lei şi Antena 3 SA cu afaceri de 71,2 milioane lei şi un profit net de 737.846 lei.

Topul este completat de societăţile care administrează televiziunile Prima TV, Romania TV, B1 TV, Discovery România şi Realitatea TV.

Pe piaţa radiourilor, cele mai mari afaceri le-a făcut, în 2013, GRUPUL MEDIA CAMINA (G.M.C.) SRL, de 28,4 milioane lei, cu un profit de 438.855 lei, şi EUROPE DEVELOPPEMENT INTERNATIONAL-R SA, cu afaceri de 17,8 milioane lei şi un profit remarcabil, de 1,54 milioane lei.

Pe locurile următoare se situează RADIO XXI SRL, cu afaceri de 4,82 milioane de lei şi pierderi de 5,8 milioane lei, MEDIA GRUP PRODUCTION SRL din Buzău cu un business de 3,89 milioane lei şi un profit de 5862 lei şi EXPRESIV SA, cu afaceri de 2,85 milioane lei şi un un profit de 171.873 lei.

Categories: MASS MEDIA

About Author

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*