Alina Bica, șefa mafiei din România, pusă la DIICOT de Băsescu și Ponta, cu acordul CSM

Alina Bica, șefa mafiei din România, pusă la DIICOT de Băsescu și Ponta, cu acordul CSM
loading...

Victor Ponta, Traian Băsescu și CSM trebuie să dea explicații, și chiar penale, cum de au ajuns să o numească pe Alina Bica, șef la DIICOT, din moment ce aceasta era filată de SRI încă din 2011, de când făcea parte din Comisia de Evaluare a ANRP, unde a a acordat o despăgubire ilegală de 60 de milioane de euro.

Alina Bica a fost instalată în funcția de procuror șef al DIICOT, în luna mai 2013, ca urmare a propunerii făcute de Victor Ponta, în calitate de Ministru interimar la Justiție, și după ce Băsescu a semnat decretul de numire în funcție, iar CSM a dat aviz favorabil.

Însă, în 2011, Alina Bica a săvârșit mai multe fapte penale la ANRP, în urma cărora a prejudiciat statul român cu 60 de milioane de euro. Și cu toate astea, Ponta a numit-o la DIICOT, structura din Parchetul General specializată în combaterea terorismului, evaziunii fiscale, a traficului de droguri de persoane și a criminalității infracționalizate.

„La data de 15.10.2014 Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupție, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafață de13,0535 ha, situat în București, zona Plumbuita, sector 2. Concret, la data de 15.03.2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care făceau parte suspecta Bica Alina Mihaela și inculpații Alexandru Lăcrămioara și Bogdan Dragoş-George, a aprobat raportul de evaluare, întocmit de un expert evaluator, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv,de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei)Aceștia au fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24.02.2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului. După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15.03.2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la FONDUL PROPRIETATEA, listat la bursă din data 25.01.2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat)Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului românun prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei, (echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentând supraevaluarea), concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase”, se arată în comunicatul de presă al DNA.

Pe 15 martie 2011, cei 9 membri ai Comisiei Centrale, printre care se aflau Alina Bica, Marko Attila, Sergiu Ionuț Diacomatu, Remus Baciu, George Dragoș Bogdan și Lăcrămioara Alexandru, au luat în dezbatere cererea de retrocedare a suprafeței de 13.0535 ha din zona Plumbuita, beneficiar fiind omul de afaceri Stelian Gheorghe.

Adică, cu alte cuvinte Ponta a pus-o la șefia DIICOT, pe șefa mafiei din România. Și asta după ce Consiliul Superior al Magistraturii a dat undă verde numirii Alinei Bica la DIICOT, iar Băsescu a semnat decretul de numire în funcție.

Despăgubirea ilegală de la ANRP, nu este singura faptă penală pe care a comis-o Alina Bica. Aceasta a primit 3,5 milioane de euro de la Ioan Niculae ca să-l scape de dosarul penal instrumentat de DIICOT.

Intermediarul șpăgii ar fi fost Liviu Dragnea, președinte executiv PSD. Informaţiile au fost publicate de Robert Turcescu pe blogul său. Acesta a publicat un document, conform căruia procurorii DNA fac cercetări cu privire la Alina Bica, într-o cauză disjunsă din cea în care fosta şefă a DIICOT este arestată preventiv.

În schimbul banilor, Alina Bica trebuia să soluţioneze favorabil dosarul lui Ioan Nicule sau să tergiverseze ancheta până la împlinirea prescripţiei. Pe lângă cei 3,5 milioane de euro, Ioan Niculae i-ar fi promis  Alinei Bica că, împreună cu Liviu Dragnea, să o sprijine pentru promovarea în funcţia de procuror general al României.

Mită, dar sub formă de acțiuni a primit și de la omul de afaceri Ovidiu Tender, pentru a-l ajuta cu dosarul penal CAROM, instrumentat chiar de ea.

La o lună de când a fost condamnat de Tribunalul București la 11 ani și 4 luni de închisoare cu executare, în dosarul CAROM, omul de afaceri Ovidiu Tender s-a pus să o denunțe pe Alina Bica, cea care a instrumentat la DIICOT, dosarul penal.

Potrivit Mediafax, omul de afaceri a spus procurorilor DNA, prin intermediul avocatului său, că i-a dat Alinei Bica, drept mită, acțiuni, printr-un intermediar care s-a adresat iniţial soţului Alinei Bica.

Tender ar fi apelat la doi dintre consilierii Alinei Bica, Florentin Mihăilescu şi judecătorul Mihail Udroiu, pentru a fi consiliat în sensul formulării unei apărări favorabile în dosarul Carom.

În acest scop, omul de afaceri i-a dat lui Mihăilescu documente din dosar, pe care acesta să le consulte împreună cu Bica. În schimbul ajutorului, Tender le-ar fi dat lui Mihăilescu şi Bica un teren, fostul ofiţer de Poliţie judiciară primind şi bani pe card. În cele din urmă, în decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

„În cursul anului 2013, inculpata Bica Alina Mihaela, după preluarea funcţiei de procuror şef al DIICOT, în urmărirea intereselor unui inculpat, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie. Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, inculpata Bica Alina Mihaela, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe inculpatul Mihăilescu Ionuţ Florentin( fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urmă i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile inculpatei Bica Alina Mihaela, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani”, se precizează în rechizitoriul DNA.

În 2014, cu de la sine putere, Alina Bica a mai comis o ilegalitate. A ridicat în mod abuziv, sechestrul asigurator impus de procurorii DIICOT, pe averea lui Adreian Videanu, anchetat într-un dosar privind subminarea economiei naționale.

„La data de 24.09.2013, într-un dosar instrumentat de către DIICOT – Structura Centrală, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asiguratorii prin instituirea unui sechestru şi asupra unui nr. de 80 acţiuni, deţinute la o firmă de către inculpatul Videanu Adrian. La data de 25.02.2014, printr-o ordonanţă, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror şef al DIICOT, a dispus cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, admiterea solicitării inculpatului Videanu Adriean şi a ridicat sechestrul asigurator. Astfel, a facilitat inculpatului Videanu Adriean, reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat”, scrie DNA în referatul privind arestarea Alinei Bica.

În acel dosar, inculpatul Videanu Adriean este cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 USD şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

Joi, DNA i-a deschis Alinei Bica încă un dosar penal în care o acuză de luare de mită, favorizarea infractorului și trafic de influență.

„La data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care a făcut parte printre alţii şi inculpata Bica Alina Mihaela, a aprobat cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, raportul de evaluare corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC, prin care, valoarea unui teren în suprafaţă de 130 535mp (peste 13 hectare) a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei. În procedura soluţionării dosarului de despăgubire, prin raportul de evaluare, valoarea terenului a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei. Având în vedere că raportul de evaluare, în sine, nu rezolva problema despăgubirii dacă nu era validat de comisie, beneficiarul drepturilor litigioase, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea inculpatului Cocoş Alin de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la 3 persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.

În acest demers, s-a implicat şi inculpatul Mihăilescu Ionuţ Florin, un apropiat al lui Cocoş Alin, care a intermediat relaţia cu inculpata Bica Alina Mihaela, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire respectiv.

Astfel, urmare influenţei exercitate de către inculpaţii Cocoş Alin şi Mihăilescu Ionuţ Florin asupra inculpatei Bica Alina Mihaela, la data de 15.03.2011 Comisia Centrală de Stabilirea Despăgubirilor a validat în favoarea beneficiarului suma de 377.282.300 lei.

În schimbul influenţei realizate, inculpata Bica Alina Mihaela a primit o cotă parte, egală cu a inculpatului Mihăilescu Ionuţ Florin, dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4425 metri pătraţi, ce aparţinea unei rude de-a inculpatului Cocoş Alin.

Transmiterea dreptului de proprietate a fost realizată cu sprijinul inculpaţilor Cocoş Alin şi Mihăilescu Ionuţ Florin, prin tranzacţii succesive şi persoane interpuse.

În 20 noiembrie 2014, CSM, secția de procurori, s-a opus arestării preventive al Alinei Bica, acceptând cel mult arestul la domiciliu, dovedind că știau foarte bine pe cine au numit la DIICOT.

„În şedinţa din data de 20 noiembrie 2014, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat luarea măsurilor reţinerii şi arestului la domiciliu a doamnei Bica Alina Mihaela, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Hotărârea Secţiei pentru procurori a C.S.M. a fost luată în baza art. 42 alin 2 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi art. 95 alin.1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare. În aceeaşi şedinţă, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus respingerea solicitării de încuviinţare a luării măsurii arestării preventive. Solicitarea a fost prezentată Secţiei pentru procurori a Consiliului de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei”, se arată în comunicatul de presă al CSM, remis exclusivNEWS.ro.

A doua zi, după ce Kovesi s-a dus la CSM, Secția de procurori s-a răzgândit și a aprobat arestarea și percheziționarea Alinei Bica.

”În şedinţa din data de 21 noiembrie 2014, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat arestarea preventivă a doamnei Bica Alina Mihaela, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Hotărârea Secţiei pentru procurori a C.S.M. a fost luată în baza art. 42 alin 2 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi art. 95 alin.1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare. Solicitarea a fost prezentată Secţiei pentru procurori a Consiliului de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei”, se arată în comunicatul de presă al CSM, remis exclusivNEWS.ro.

Ponta tace mâlc când vine vorba de numirea Alinei Bica la DIICOT, fără să își aducă vreo vină pentru că a propus-o în această funcție.

Iar Băsescu, la conferința de presă din 20 decembrie 2014, la final de mandat, acesta a spus că ”a dat-o în bară cu numirea lui Bica la DIICOT”.

”Alina Bica intră în lunga listă a oamenilor cu care am dat-o în bară. E deja cunoscut că nu-s cel mai inspirat om când vine vorba de numiri. Eşecuri cu oameni cred că pot face o carte. Aveam treaba asta cu femeile sa fie promovate. Au fost sugestii care s-au dovedit reuşite, dar e arhicunoscut că nu sunt cel mai inspirat om atunci când fac numiri. Nu am ştiut. Am numit-o cu multă încredere pentru că a răspuns în MJ de codul penal şi cel de procedură penală. Dacă vă uitaţi pe actele normative ale guvernului erau avizate de doamna Bica. Nu am ştiut măcar că este în CA. Nu avem câte un ofiţet SRI în spatele fiecărui român. Prima arestare la ANRP s-a făcut pe informaţia de la un politician dată mie şi de mine instituţiilor statului. Nu avem cum să supraveghem fiecare om. Nu vă pot spune cine e politician”, a spus Băsescu.

Vineri, Elena Udrea a declarat în cadrul interviului de la HotNews.ro că SRI avea două mandate de interceptare pe numele Alinei Bica, la cererea DNA, încă de la preluarea mandatului în fruntea DIICOT.

De trei luni de zile, Alina Bica stă la mititica, iar sâmbătă a mai primit alte 30 de zile de pârnaie în al doilea dosar penal instrumentat de DNA.

Așadar, Băsescu, Ponta și CSM trebuie să explice de ce au numit-o pe Alina Bica la DIICOT, deși știau cine este și cu ce se ocupă. Este imposibil ca SRI să nu fi știut încă din 2011 cu ce se ocupă Alina Bica și ca aceste informări să nu fi ajuns la Băsescu și Ponta.

Și Băsescu și Ponta și toți membrii CSM ar trebui să dea cu subsemnatul la DNA cu privire la numirea lui Bica la DNA.

Categories: ȘTIRI

About Author

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*